Pesterile Olteniei – Liliecilor, Polovragi, Muierii

Pestera Liliecilor

Pornind din spatele Manastirii Bistrita, este o carare abrupta ce duce spre Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul. Urcusul ia cam 20 de minute,cu mici pauze de gafaiala, cat sa arunci un ochi spre intrarea in Parcul National Buila-Vanturarita, cheile Bistritei sau schitul Papusa aflat pe varful de vis-a vis. Noi am fost doar in recunoastere, negasind vreo maicuta dispusa sa ne insoteasca cu cheia pentru a deschide usa de fier de la intrare. Plouase cu cateva zile inainte si am inteles ca interiorul era inundat, deci riscant. N-am apucat  deci, sa vad schitul din interior…next time.

Din auzite si citite insa, incaperea este destul de mica, cu o dezvoltare de 250 m iar intrarea de face printr-un culoar ingust, de 10 m,care conduce in Galeria Principala, de unde se ajunge spre punctele de interes – cele 2 biserici: Ovidenia si Sfintii Arhangheli, construite de calugarii Manastirii Bistrita in sec.XVI.

Pestera adaposteste o bogata fauna cavernicola, formata din specii de lilieci si mici insecte care traiesc in depozitele de guano.

Pestera Polovragi

Aproape de manastirea cu acelasi nume, pe un drum ce serpuieste printre cheile Oltetului (uuu, canyoning?!), Pestera Polovragi este legata de legende si mituri urbane, fiind cunoscuta ca locul unde zace ascuns aurul dacilor si unde isi gasise refugiu Zamolxis,zeul geto-dacilor.Prima descriere a fost facuta in 1868, fiind apoi amintita in “Romania Pitoreasca” de Al.Vlahuta, in 1901.

Galeria vizitabila numara 800 de m (din cei 10 km cartati de speologi), iar prima galerie, fiind si cea mai accesibila si cea mai spatioasa,a fost de-a lungul timpului refugiu petru daci, vraci, calugari. Aici se afla “scaunului lui Zmolxis”,unde se spune ca se odihnea conducatorul dacilor, cel cu puteri impresionante si responsabil cu energiile pesterii.Deasupra scaunului, la suprafata, se afla fost cetate dacica “Cetatuia”.

In cuptorul dacic din aceeasi incapere, se ardea planta tamaduitoare polvraga sau polovraga, o planta rara, folosita de vraci in vindecarea bolilor (de la numele careia provine Polovragi).

Tot in aceeasi sala este o pictura a unui calugar, facuta cu negru de fum, simbolizand moartea – probabil pentru a-i speria pe talharii care se aventurau inauntru, riscand sa-i gaseasca pe cei ce cautau adapost in pestera. Inca se mai zvoneste ca tezaurul dacilor se afla pe undeva la capatul pesterii, multi cautatori de comori trecand pe-aici de-a lungul anilor.Se spune ca toti acestia si-au gasit sfarsitul in adancurile pesterii, cei lacomi fiind loviti de blestemul lui Zamolxis.

Legendele vorbesc si de alte fenomene inexplicabile, diverse lumini care apar din neant, sunete ciudate ale animalelor ratacite care s-au pierdut printre galerii…culminand cu pasajele secrete pe care Zamolxis le folosea pentru a ajunge la Sarmisegetusa. Evident ca asceste pasaje nu au fost niciodata descoperite, insa speologii au gasit acum 100 de ani, urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani. Misterioase sunt caile stramosilor 🙂

Continuand cu sectorul Ogivelor,formatiunile geomorfologice devin mai interesante:coloane, domuri,bazine, scurgeri argiloase,dovada ca pestera a fost frumos modelata de apele Oltetului. Bolta Insangerata, Sala Divina, Regele si Regina, Camera Alba, Casuta Piticilor si Alba ca Zapada, peretele cu piele de leopard, pentru fiecare punct se gaseste o asociere cu vreo legenda sau vreun detaliu misterios. Responsabila de asta este ghidul si inginerul geolog Felicia Bantea, o preasimpatica muzeografa, cu un debit verbal excedentar, extrem de agitata si supraenergizata. Cred ca a spus aceeasi poveste de sute de mii de ori, motiv pentru care de fiecare data o da pe fast forward, gesticuland corespunzator 🙂

Pestera Polovragi este frumoasa nu neaparat prin prisma formatiunilor sau a vreunei atractii spectaculoase, mai degraba prin legendele care s-au nascut de-a lungul timpului in jurul acestui loc, motiv pentru care si atrage cam 25.000 de turisti pe an. Copiii cel putin, cred ca sunt cei mai incantati sa mai auda astfel de povesti moderne.

Grupurile se preiau din ora in ora (in sezon aglomerat, din 30 in 30 de minute), intre 10.00-17.00, biletul de adult costand 5 lei.

Pestera Muierii

In comuna Baia de Fier, acelasi judet Gorj, se afla o alta pestera cu o alta poveste.  Este fostul refugiu al copiilor si femeilor, pe timp de razboi, cand barbatii plecau la lupte si isi lasau famillile in grija naturii – de unde si numele de Pestera Muierii.

Este prima pestera electrificata din Romania, iar primele informatii despre acest loc dateaza din 1870.

Sculptata de raul Galbenul, pestera are o lungime de 4 km, fiind electrificata intre 1963-1978.Este formata din 4 galerii, cele superioare fiind la 40 m desupra cursului raului Galbenul si avand o lungime totala de 1230 m, din care doar 640 se pot vizita.

Incaperile sunt bogate in formatiuni carstice,galeriile fiind destul de spectaculoase in concretiuni. Sala Altarului, Galeria Electrificata, Sala Turcului, Sala Minunilor, Sala Guano, Sala Electricianului, Galeriile Bazinelor si Excentricului, Sala Rosie a Luminii, Galeria Ursilor, Sala Perlelor, Sala Musteriana…fiecare este un labirint cu o priveliste diferita.

Pestera are mai multe intrari,una oferind un punct de observatie asupra campiei din sud, alta deschizandu-se spre padurile Parangului. De altfel, se intra pe o parte si se iese pe alta, asa ca de la iesire si pana la locul initial unde parcati masina, se merge pe jos, pe firul raului.

Program de vizitare:

1 mai-1 octombrie:9.00-20.00

1 octombrie-1 mai:9.00-17.00

Se intra din ora in ora in grupuri de minim 4 persoane.

Pret bilet: Adulti-5 lei, copiii/elevi/pensionari-2 lei

Taxa foto: 5 lei

Daca iti place si ti se pare util, te astept si pe Facebook sa ne imprietenim 🙂

Anunțuri

Un gând despre „Pesterile Olteniei – Liliecilor, Polovragi, Muierii

  1. Pingback: Cascadele Beuşniţei,Văioaga,Şuşara,Lacul Ochiul Beiului şi La Tunele – acolo unde se petrece magia Cheilor Nerei | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s