Muzeul ‘Crama 1777’ – un popas obligatoriu pe drumul vinului

De-a lungul drumului vinului există multe crame care se pot vizita, însă niciuna din ele nu este muzeu. Noi am fost curioşi şi ne-am gândit că merită să facem o incursiune prin Valea Călugărească, comuna unde se află această cramă.

Muzeul este relativ nou, inaugurat la data de 18 mai 2013 (o dată cu ziua internaţională a muzeelor) şi este de fapt o reproducere a unei crame mai vechi, ce datează de la 1777. Această datare este susţinută de o inscripţie în litere chirilice, ce se află pe portalul uşii. Vechea cramă era aşezată într-o zona viticolă ce aparţinea de Valea Călugărească şi era compusă din două încăperi: una pentru obţinerea mustului şi alta pentru depozitarea vinului. Pentru susţinerea ei s-au folosit bârne masive de stejar lungi de 15 m.

Principalele evenimente din istoria cramei sunt următoarele:
1960 – restaurare efectuată de profesorul Nicolae Simache
1967 – crama este declarată muzeu
1977 – clădirea este serios afectată şi nu se poate interveni datorită amplasării pe terenul IASului Valea Călugărească
1985 – în urmă degradării şi a unor furturi de lemn se decide demontarea acesteia.

După revoluţie s-a încercat reconstruirea cramei, dar primăria ducea lipsa de terenuri. Doar cu ajutorul familiei Dumitrăchescu, care a donat un teren, s-a putut începe construcţia. Tot de la această familie provin şi o serie de unelte expuse în noul muzeu.
S-a dorit o restaurare cât mai autentică, aşa că tot lemnul folosit pentru casă este lucrat şi cioplit manual. A fost nevoie de o întreagă echipă de specialişti pentru a putea aduce crama la forma iniţială. S-au respectat cu sfinţenie planurie casei, dimensiunile acesteia şi tehnicile folosite în trecut.

Muzeul Crama 1777

Intrarea în muzeu se face de pe prispă. O sală mare cu pereţi din lemn şi podea din cărămidă găzduieşte colecţia de instrumente folosite în domeniul viticol: tocitori, zdrobitoare, teascuri, pompe pentru vin, pompe pentru pucioasă, un butoi de mari dimensiuni (budană), chiar şi un plug. Pe lângă aceste obiecte, mai există un atelier de dogărie (unelete folosite la prelucrarea lemnului), o colecţie de etichete vechi, dar şi o vinotecă, unde sunt incluse vinuri premiate din zona Dealu Mare.

Vedere de pe prispă

Caruţă decorativă din lemn aşezată la intrarea în muzeu

Inscripţia cu litere chirilice a anului 1777

Zdrobitoare manuala cu tamburi din lemn (Austria)

Teasc

Zdrobitoare (sus) si tocitoare (jos)

 

 

 

 

 

Teasc Rieger

Budana (butoi de capacitate mare)

Colecţie rindele

Pompă pentru vin

Pompă pentru pucioasă

 

 

 

Colecţie de vinuri premiate din zona Dealu Mare

Colecţie de etichete din perioada interbelică

Sticlă de vin Panciu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Coborând scările din camera alăturată, se ajunge în beci, unde ocazional se mai fac şi degustări de vinuri. Aici întâlnim o serie de butoaie pentru vin şi rachiu de tescovină, un cazan de ţuică, o colecţie de ceramică din diverse regiuni ale ţării (Transilvania, Oltenia), Pe un perete sunt expuse şi câteva bârne, care provin de la crama originală. Într-un colţ este aşezată o masă ţărănească rotundă şi joasă, încărcată cu ceramică de Horezu.

Beciul cramei

Masuţa cu ceramică de Horezu

Bârne salvate de le vechea cramă

Blidar ceramică

Mansarda găzduieşte expoziţia intitulată ‘Mlădiţele vieţii‘ şi cuprinde costume tradiţionale din diverse zone ale ţării, o icoană pe sticlă din Făgăraş, un covor vechi, de mai bine de un secol, lăzi de zestre, cofe, ştergare şi un tezaur numismatic. Pe majoritatea exponatelor de aici predomină motivul viţei de vie.

Expoziţia „Mlădiţele Vieţii”

Costume populare

Ploscă pentru vin

Cofă

Icoană pe sticlă (Făgăras)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Covor de la 1896

La muzeul-cramă nu se ajunge aşa de uşor, deoarece indicatoarele par să lipsească (venind dinspre Ploieşti, am reuşit să trecem pe lângă muzeu fără să ne dăm seama). Traseul abordat a fost următorul: Bucureşti, Centura Est Ploieşti, ieşire spre Buzău, Valea Călugărească, Valea Largă. Muzeul este pe partea stângă a drumului, dar din cauza marcajului continuu de pe drumul naţional 1B, trebuie mers până în localitatea imediat următoare (Albeşti-Paleologu) şi întors acolo. Coordonatele GPS sunt următoarele: 44.962860, 26.196626

Muzeul se poate vizita de marţi până duminică între orele 09-17. Preţul unui bilet de intrare este de 4 lei.

Edificiul este considerat a fi cea mai veche construcţie ţărănească din judeţul Prahova şi este în acelaşi timp cea mai veche cramă recondiţionată din ţară, aşa că nu trebuie ratat. Noi am vizitat muzeul în mai 2014, la un an de la deschidere.

 

Panou informativ

Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂

 

Anunțuri

Un gând despre „Muzeul ‘Crama 1777’ – un popas obligatoriu pe drumul vinului

  1. Pingback: Un traseu perfect de weekend și 6 obiective turistice ce merită vizitate în Prahova (INFOGRAFIC) – Crește și călătorește

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s