Buzaul este o zona grav subevaluata. Avand avantajul proximitatii de capitala si al unui relief de “nici munte, nici campie”, Buzaul inseamna mult mai mult decat Sarata Monteoru, focurile vii sau vulcanii noroiosi.

La nici 2 ore de Bucuresti, ajungi in locuri in care nici nu gandeai ca-ti poti planifica o escapada faina de nici jumatate de zi. Ne-am facut timp de data asta doar pentru zona Naeni, cu ale ei morminte tracice,grote din epoca pietrei, tabara de sculptura si biserica dintr-o piatra.

Variantele de drum din Bucuresti sunt la alegere:

-pe DN1,ocolind Ploiestiul spre Valea Calugareasca-Mizil-Sahateni (E57), cotind stanga spre Naeni (DN1B)

–noi am ales ruta Voluntari-Afumati-Urziceni (E60),apoi pe E85 spre Buzau, cotind stanga inainte de Mihailesti,prin Amaru pana la Mizil (102H),iar de la Mizil spre Sahateni pe DN1B,facand stanga la iesirea din sat, spre Naeni.

Orice alternativa alegi, drumurile comunale prin sate si mai ales pana in Naeni, nu sunt dintre cele mai line si asfaltate. Sunt cu hartoape, valuri,urcusuri si tot buchetul. Dar mai mult de 2 ore tot nu ia.

In Naeni,daca nu te abati de la urma de asfalt ramasa,gasesti si unicul indicator care te ghideaza spre satul Varf,locul cu pricina. Mergi pana…in varf,parchezi masina langa cariera de calcar, iti pui adidasii aia cu talpa rezistenta in picioare sau bocancii de trekking, iei sticla de apa si gluga antivant si esti “out of office” pentru cateva ore.

Prima pe lista, cea care sare si cel dintai in ochi – Biserica dintr-o Piatra. Ridicata in 2008, la o altitudine de 600 de metri, a fost construita in intregime din travertinul extras din cariera din imediata apropiere, acelasi calcar alb folosit la ridicarea Casei Poporului. Nu este veche, dar este interesanta prin materialul care-o acopera.

Fondurile provin de la un afacerist din zona, care si-a comandat cavoul ce se construieste langa biserica, pe model grecesc. De altfel, am inteles ca acum, singura exploatare a carierei de calcar de aici, deserveste tot confortul respectivului, care foloseste piatra cu istorie la confectionarea ghivecelor din propria-i gradina.

Usa bisericii este deschisa doar cand este si preotul prezent, asa ca nu i-am vazut interiorul dar am auzit ca ar avea o catapeteasma tare frumoasa, evident, la fel de “rock solid” ca restul ansamblului din calcar.

Pe micul deal din fata bisericii, se afla necropolele tracice, cateva mici caldari, care au fost acum mai bine de 2.000 de ani,morminte scobite in piatra.

Mergi pe langa cariera de piatra,urcand dealul din stanga printre mini-pesteri si roci fosilizate. Candva pe-aici trecea o mare, si anume Marea Tetis, urmase de acum milioane de ani ramanand cochiliile si scoicile imprastiate pe drum sau intiparite in pietrele sfaramicioase. Te uiti imprejur, peste vaile verzi unde pasc caii si dealurile cu livezi si podgorii si te gandesti ca intreg tinutul era odata acoperit de mare…

Daca ai fost harnic si ai tocit adidasii pe Dealu Mare, o sa vezi in zare roci insirate, cu forme ciudate, in picioare rasfirate. Este tabara de sculptura de la Naeni. Formele sunt simple,cioplite numai de copii,dar incercarea de a-i gasi un sens fiecareia se lasa cu dileme tip “oare ce-a vrut sa spuna autorul?” 🙂 Oricum,panorama asupra Bucegilor, Ciucasului, Buzaului si Vrancei, rasplateste tot efortul urcusului. Drumul pana aici nu e chiar “a walk in the park” in cizme de oras sau balerini primaverateci. Pietrele sunt alunecoase, cararile abrupte, maracinii intepatori, iar vantul aprig.

De la Biserica dintr-o piatra, coborand (oximoronic) spre Varf si facand stanga pe una din ultele satului, cararea mocirlita care te scoate din localitate, duce spre Chilia Sfantului Ambrozie. Drumul trece peste dealuri, printre padurea de pini si pajisti unde animalele odihnesc la amiaza. Nu este drum greu, dar este lung. Cam dupa o ora de mers, ajungi la peretele Pietrei Soimului, unde sihastrul si-a scobit chilia unde avea sa-si petreaca 50 de ani din viata.

Chilia are doua intranduri in care localnicii au pus icoane,facand lacas de rugaciune. Usa candva zavorata a fost sparta,acum oricine putand intra…asta dupa ce-si testeaza picioarele pe scara de fier subreda,trecand de cararea abrupta care urca pana la scara.

Tanase Rizea (1889-1980), de loc din Breaza, s-a calugarit de tanar la Manastirea Ciolanu, de unde a plecat la schitul romanesc de la Muntele Athos. Intors acasa, s-a izolat intr-o scobitura veche in care si-a amenajat chilia,luand cu sine doar minimul necesar pentru a supravietui in pustinice. Impletea cosuri din papura sau lucra la podgoriile din zona ca sa-si asigure existenta,primea hrana si imbracaminte de la localnici si isi impartea singuratatea cu soimii,vulturii si caprioarele din padure.

Sursa: un search pe gugal si http://www.muntesiflori.ro/ambrozie/ 

Cu toate indicatiile satenilor, la chilie nu se ajunge decat cu calauza, drumul intortocheat ascunde mici mlastini, animale la lasatul serii si risc de ratacire prin stufaris. Noi am avut noroc de cand am ajuns la biserica, s-au lipit de noi cativa copii de-ai locului care au alergat toata ziua dealurile,in urma noastra.Daca nu-i intrebam, nu gaseam nici tabara de sculptura, nici rocile cu scoici, nici mormintele tracice si nici pesterile din piatra. Cu atat mai putin chilia ascunsa. I-am intors seara obositi pe la casele lor,neavand ce sa le oferim, decat cateva dulciuri de la bodega satului.

Sunt oameni simpli care n-au vazut multe, se multumesc cu putinul lor si se descurca din ce au, se bucura cand mai intra in vorba cu vreun ratacit de la oras si mai impart vreun pont pe care nu-l  gasesti nici in ghid, nici pe harta.N-ar strica ca cei ce merg in vizita sa aduca nimicuri care poate nu le mai trebuiesc prin case sau pachete cu bucate mai acatarii care nu se gasesc prin comunele mici. Faceti niste copii fericiti si va bucurati si voua ziua 🙂

Serios vorbind, Buzau e mina de aur turistic. Pe langa atractiile clasice ale zonei, poate insa nu la fel de cunoscute,sunt si urmatoarele de pe lista noastra:

Drumul vinului. Tohani, Calugareni,Ceptura,Pietroasele – sunt toate crame cu traditie si renume,aflate in aceeasi zona viticola Dealu Mare, numa’ bine de lasat masina si facand naveta intre ele ca sa bei un paharel si sa iei o sticla la pachet

Crucea Manafului. Pe drumul dintre Sahateni si Naeni, pe vechiul drum al negustorilor, sade printre vii crucea ridicata dintr-o singura piatra,in 1846 de  catre un manaf (negustor de fructe).Are 4 metri inaltime si este singura de acest fel ramasa pe meleaguri romanesti. O legenda frumoasa am citit pe Romania Megalitica

Satul Badeni din comuna Breaza. Aici se mai gasesc case vechi de sute de ani, cu prispa munteneasca,unele parasite. Tot aici exista o biserica de 500 de ani, ridicata din barne,prin metode folosite de constructorii de corabii.

Prea faimoasa localitate Pietroasele, unde, in 1837, doi mesteri care lucrau la o cariera de piatra, au descoperit tezaurul Closca cu puii de aur. Pentru cei curiosi, o poveste completa a tezaurului se poate analiza aici

Tot in Pietroasele, pe dealul Istrita, se afla ruinele cetatii de la Gruiul Darii, vechi de peste 4.000 de ani. La iesirea din Pietroasele, se gasesc ruinele vechi de 1.600 de ani,ale unor terme romane .Termele faceau parte dintr-un edificiu al capeteniilor unei legiuni romane, trimise de Imparatul Constantin cel Mare la nord de Dunare.

Izvoarele termale si Parcul Dendrologic din statiunea balneoclimaterica  Sarata Monteoru,vila Monteoru (1888) si mina de petrol unica in Europa,unde extractia titeiului se face prin galerii

Manastirea Ciolanu, la 25 km de Sarata Monteoru,cu icoane pictate de Gheorghe Tattarascu pe la 1886

Cel mai mare ansamblu de sculptura in aer liber din tara – Tabara de sculptura de la Magura, intinsa pe 21 de hectare, aflata aproape de manastire si realizata intre 1970-1985

Fantana lui Mihai Viteazul, ridicata in 1975, in satul Ciuta,comuna Magura,comemorand 375 de ani de la trecerea domnitorului pe Valea Buzaului,spre Ardeal.

In Buzau se gaseste cea mai mare aglomerare de schituri din tara.Zonele Alunis-Nucu-Fisici-Ruginoasa ascund complexe rupestre la care se ajunge greu si numai dupa documentare multa (Pestera din Culmea Pietrei, Piatra Broscarului, Casoaia, Gura Hotilor, Chilia lui Dionisie, Schitul Fundatura, Fundu Pesterii, Scaunele lui Negru Voda, Schitul Sf.Gheorghe)

Lacul Vulturilor – un mic lac glaciar din Muntii Siriului

Trovantii de la Ulmet-Bozioru 

Rezervatia Platoul Meledic 

Herghelia Cislau 

Viaductele din zona barajului lacului de acumulare Siriu 

Muzeul Chihlimbarului din Colti 

O lista interminabila de biserici si manastiri vechi 

O lista si mai interminabila de…alte obiective

Deci,ca sa va faceti o idee despre bogatia Buzaului, Turismbuzau este punctul de plecare in organizarea unei escapade bine documentate

Una peste alta, Buzau ramane o evadare de duminica tare faina, care chiar te scoate din lumea de oras,dar si un “city break”care merita cel putin cateva zile pentru un tur cvasicomplet si o transpunere totala in lumea satului autentic.

Invitatia mea de duminica nu spunea decat “ne plimbam si noi pe niste dealuri?” N-am intrebat nici unde,nici cum. Mi-am luat cizmele de oras, geanta de birou,hainele subtiri de plimbare si m-am trezit cu surpriza abia la sosire. Surpriza tare frumoasa, asa ca tinutul Buzaului ramane episod “to be continued” pentru mine – genul ala de episod la care oftezi cand se termina si te gandesti ca abia astepti sa-l prinzi pe urmatorul…