Tura cu bicicleta prin lunca Dunarii via Puieni si Prundu

Ideea de la care am pornit a fost o punere in scena a traseului de la Maratonul Dunarii. Varianta initiala avea o lungime de 42 km, dar in urma modificarilor mele, a ajuns la 48 km. La final, am adunat in jur de 61 km, asta in mare parte din cauza unei alegeri gresite de pe parcurs. Portiunile de asfalt au insumat in jur de 15 km (aproape un sfert din lungimea traseului), restul fiind alcatuit din drumuri agricole, unele pietruite, altele nu. Zona abordata face parte din Lunca Dunarii, dar poate fi asemanata usor unei delte. Si asta datorita canalelor pline de nuferi, stuf si pasari.

Punctul de plecare al traseului a fost stabilit in localitatea Prundu, acolo unde DN 41 coteste la 90 grade catre dreapta. Am inceput pedalatul avand ca directie de mers satul Pietrele. La doar 1 km de la iesirea din Prundu, drumul national strapunge un segment de padure, care face parte din Parcul Natural Comana. Drumul este lin, cu trafic redus, iar padurea te mai protejeaza de caldura.

Cu putin inainte sa se termine padurea exista un indicator catre stanga, spre Puieni. Asfaltul este prezent si pe acest drum, desi este unul comunal (DC 99).

Popas la intersectia DN 41 cu DC 99

La intrarea in Puieni fac dreapta, pe un drum sinuos de pietris care te coboara catre lunca Dunarii. Imediat cum se termina coborarea, ajung la un canal de desecare.

Coborare din Puieni catre canal

Canalul ajunge foarte aproape de Dunare si este principalul punct de reper pentru prima parte a traseului. Pe toata lungimea lui (aproximativ 10 km) poti intalni o sumedenie de pasari: berze, cormorani, egrete, starci si chiar si ceva pasari rapitoare. Mergand inainte pe langa canal, te cufunzi intr-o liniste deplina. Deseori se intampla ca pasarile sa inceapa sa isi ia zborul o data cu aparitia „intrusilor”.

Canalul de desecare de langa Puieni:

Dupa 6 km parcursi de-a lungul canalului, am intalnit cateva stane improvizate. Partea neplacuta a fost ca niste caini, nu tocmai prietenosi, te fac sa te opresti din drum si sa iei pozitia de aparare. In cazul meu, s-au linistit odata cu venirea paznicului, care m-a atentionat ca mai urmeaza inca o stana, unde sunt mai multi caini si ceva mai periculosi. Am facut cale intoarsa. Digurile de pamant peste care poti trece pe partea cealalta a canalului nu sunt asa de dese, astfel incat ocolul meu m-a costat cam 4 km, doar ca sa ajung vis-a-vis de stane.

Pedalez in continuare cam 3 km, iar la urmatorul dig revin pe partea dreapta a canalului. Asta pentru a ajunge mai usor la digul mare ce desparte Dunarea de terenurile agricole din zona.

Peisaje de pe langa canal

 

Canalul Puieni aproape de Dunare

Canalul Puieni aproape de Dunare

Odata ajuns pe digul cel mare, cobor direct spre Dunare, iar dupa nici 400 m fac dreapta pe langa malul fluviului. Padurea este deasa, racoroasa, iar pe jos poti da de santuri destul de alunecoase. O surpriza placuta apare dupa 1 km de mers prin padure: o plaja cu nisip fin si cu apa curata. Nu sunt valuri ca la mare, dar in caz ca te bate soarele prea tare, poti sa te refugiezi in padure.

Intalnirea cu Dunarea a fost relativ scurta. As mai fi stat sa savurez peisajul, dar eram la jumatatea traseului si era trecut de ora 5.

Faleza Dunarii cu nisip

Pornesc din nou la drum si ma intorc pe digul principal. Urmatoarea portiune, de 10 km, se va desfasura pe acest dig de pamant. Pe partea stanga a drumului se intind nenumarate terenuri agricole, iar pe dreapta este padurea de pe malul Dunarii.

Digul ce separa Dunarea de terenurile agricole

Digul si activitatile campenesti

Urmatorul punct de reper al traseului este o statie de pompare, unde fac stanga si continui pe langa un canal care ajunge aproape de Prundu. La 2 km distanta, canalul se bifurca. Dupa mai multe testari, aleg sa merg inainte (varianta din dreapta parea ca se infunda). Abia pe seara, la o analiza mai atenta a traseului, am constatat ca existau doua variante spre dreapta, fiecare pe o margine a canalului.

Statia de pompare si al doilea canal principal, care se intinde intre Dunare si Prundu.

 

Berze odihnindu-se pe camp. Cea de pe stalpul din mijloc si-a luat zborul pentru ca eram prea aproape de ea

Ajung aproape de o zona impadurita, unde am ocazia sa vad iepuri traversand drumul si mai tarziu, chiar si o vulpe. Padurea se termina si fac dreapta pe un drum pietruit care ma scoate aproape de Puieni.

Traseul in apropierea padurii

Inainte de Puieni incepe sa apara asfaltul, dar eu fac dreapta inspre Prundu, aflat la 4 km distanta. Pe final intervine o urcare destul de scurta si cu o diferenta de nivel de peste 60 m. Un fel de test, pentru a vedea daca bateriile inca mai tin.

Drumul asfaltat dintre Puieni si Prundu

Biserica Sf Dumitru din Prundu

Apusuri infinite

Nu as incadra traseul acesta drept unul greu sau dificil (chiar si la lungimea de 60 km), dar, in cazul meu, au fost mici elemente care au mai complicat situatia: cainii neprietenosi de la stana, nenumaratele variante de drum, posibilitatile de trecere peste canale destul de rare, prelungiri ale traseului, etc. Ca durata, am reusit sa ma incadrez in 6 ore, cu pauzele aferente. Desi era luna iunie si peste 25 de grade afara, caldura nu a pus probleme.

Rezumat traseu: Prundu, Puieni, canal Puieni, faleza Dunare, dig Dunare, canal Prundu, Prundu.

Traseul poate fi descărcat în format GPX/KML de aici.


Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s