In Targu Mures se mananca, se vorbeste si se traieste ungureste

Secole de-a randul, Marosvasarhely a fost resedinta scaunului Muresului, unul din cele sase scaune secuiesti. Orasul avea bresle puternice inca din 1332, pe vremea cand se numea Novum Forum Siculorum. Iar dupa ce a fost desemnat oras regal, prin decretul din 1616 al principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, Targu Mures a crescut si mai mare si mai frumos. Multe din minunatiile arhitecturale sunt mostenire a vremurilor ce-au urmat.

   

Catedrala Buna Vestire

Protopopiatul Reformat Mures

Cea mai veche constructie este insasi cetatea medievala.  Ridicata pe locul unei alte fortificatii datand din 1492 si distruse in 1601 in urma asediului turco-tatar, cetatea actuala a fost reconstruita un an mai tarziu.

Domina atunci prin cele 7 bastioane ale sale – 5 dintre ele numite dupa breslele care le-au construit si intretinut (bastionul tabacarilor, al croitorilor, al fierarilor, al dogarilor, al macelarilor), celelalte doua numindu-se bastionul mic si cel al portii. Era inconjurata de un sant lat de 10 m si adanc de 8 m. In interior se afla Cladirea Manutantei si Biserica Reformata-Calvina, singura ramasa intacta in urma demolarilor.

  

In prezent curtea interioara a cetatii este santier al unui amplu, ambitios si interminabil proiect de reabilitare. Lucrarile sunt intrerupte cand si cand, de noi descoperiri arheologice – foste ateliere de prelucrare, zidurile unei case de secol XVI, ramasite ale fostei manastiri franciscane sau obiecte ale unei civilizatii ce traia aici cu mai bine de 500 de ani in urma…si eu care credeam ca sub pavilionul cel mare din centrul curtii erau ascunse doar materiale de constructie…Erau caramizi ce-i drept, dar puse de mainile unor mestesugari ai altor vremuri 🙂

Cele mai la moda evenimente ale orasului aici se organizeaza, iar cei interesati de un calendar, il pot verifica pe site-ul oficial al cetatii.

  

  

In intersectia din fata cetatii se afla Casa contelui Domokos Teleki, construita intre 1797-1803. In 1849 a servit ca locuinta a generalului Bem, iar statuia din fata este cea a fostului primar, Bernady Gyorgy.

Exact unde se termina zidurile cetatii, incep Scarile Racokzi. Compusa din 70 de trepte, scara leaga parcul Cetatii Medievale de strada Revolutiei si a fost amenajata de Soos Pal in 1902. A fost insa botezata in memoria lui Francisc Rakoczi, conducatorul Revolutiei Maghiarilor impotriva stapanirii austriece din Transilvania (sec.XVIII).

Scarile Racokzi

Dar nu aceasta atribuire a numelui celui ce a devenit apoi in 1707 principe al Transilvaniei este motivul care au facut scarile cunoscute. In iulie 2014, asociatia Green Art Tour a vopsit treptele cu motive traditionale, initiativa derulata sub proiectul Digital Transilvania, proiect menit a promova turismul  in Targu Mures. Scarile au castigat prin vot primul loc in topul celor mai frumoase scari din lume, propus de Bored Panda.

Clasamentul mi s-a parut un pic ciudatel – treptele din Venetia, Koreea sau Turcia mi s-au parut a avea un potential mai interesant, ba chiar si celelalte scari propuse in acelasi top, tot din Targu Mures, vopsite in cadrul aceluiasi proiect (scarile Furnica) sau strada Xenofon din Bucuresti ar fi fost demne de un loc mai sus in clasament. Insa, daca motivele ardelenesti castigatoare au sporit notorietatea orasului si au facut subiectul atator articole, postari, like-uri, comentarii si mentiuni in online, cum poti sa nu fii mandru de asta? Un concept traditional, o idee bine aleasa si o promovare gandita. Well done 🙂

Scarile Racokzi

Scarile Racokzi

Putin mai sus de cetate, se afla hot spot-ul orasului – Piata Trandafirilor.

Aici gasiti Palatul Apollo, ridicat in stil eclectic in 1821 de contele Samuel Teleki. Palatul gazduia baluri, spectacole de teatru, fiind locul de intalnire al protipendadei vremii.

In aceeasi piata se mai gasesc:

Cercul Militar , in interiorul Casei Gorog-1828

Casa Banyai , in stil belle-epoque, ridicata in 1904 si devenita locuinta a primarului Gyorgy Bernady intre 1933-1937

Casa Banyai

Turnul Fostei Manastiri Franciscane  

  

Casa Karnasz, construita in 1824 si cumparata de familia Gajzago, care au botezat-o dupa numele fetei lor. Zidurile i-au fost infrumusetate cu picturi in care se regaseste orasul de altadata

Casa Kopeczi-Teleki, cea mai veche casa cu etaj, construita in 1554 de perceptorul veniturilor regale din Transilvania, in timpul reginei Izabella. A trecut, in 1808 in proprietarea lui Jozsef Teleki, care a organizat aici primul muzeu de minereuri si animale impaiate din oras. Dupa 1845 aici functiona Cazinoul, iar in prezent, aici este Bulgacov Grand Cafe

Casa pe arcuri a fost ridicata in sec. XV, iar arcurile erau destinate protectiei pietonilor pe timp de ploaie. A fost casa de locuit, cumparata apoi de biserica pentru a servi drept scoala, apoi cazarma si din nou scoala catolica pana in 1905

Palatul Toldalagi, construit intrte 1759-1772, in stil baroc francez, a functionat ca tipografie (1786), banca (1920), iar din 1984 gazduieste muzeul de etnografie

   

Muzeul de Etnografie – Palatul Toldalagi

   

Targ de Pasti la Muzeul de Etnografie

Sediul Cismarilor dateaza de la sfarsitul sec.XIX, cand, dupa desfiintarea breslelor, s-au infiintat asociatii ale mestesugarilor. La etaj erau birourile asociatiei cismarilor, iar la parter camere de hotel si un restaurant. In 1949 a devenit sala de cinema, urmand a fi ulterior restaurata in 1982.

  

  

Ah, si biserica imensa care sare in ochi se cheama Catedrala Mare Ortodoxa, construita in stil neobizantin, la incheierea primului razboi mondial. Vis a vis de catedrala este Biserica Romano-Catolica, ridicata din ordinul calugarilor iezuiti pe locul unei foste capele catolice, fiind terminata in 1764.

Catedrala Mare Ortodoxa din Piata Trandafirilor

  

  

La capatul Pietei Trandafirilor s-a strans triumviratul cultural al orasului, format din Palatul Culturii, Palatul Prefecturii si Primaria.

Palatul Prefecturii era destinat initial a fi sediul al primariei, iar din 1962 este sediu administrativ al consiliului judetean si al prefecturii. Ridicat intre 1905-1907, urmeaza acelasi stil seccession impartasit de vecinele sale.

Palatul Prefecturii

Palatul Prefecturii interior

Primaria a fost construita intre 1936-1940, in stil neoromanesc, recunoscut dupa loggia centrala ce corespunde salii de onoare de la primul etaj.

Cladirea Primariei Targu Mures

Palatul Culturii isi merita isi loc special intr-un articol separat. Acelasi tratament l-am aplicat si Bibliotecii Teleki si gradinii  zoologice din platoul Cornesti al orasului.

Piata Teatrului are un aer realist-socialist (a se citi comunist). Infiintat ca Teatru Secuiesc in 1946, cladirea subiect-principal al pietei si-a castigat numele de Teatru de Stat abia in 1962.

Piata Teatrului

Galeriile Luxor-Piata Teatrului

   

Ascunsa printre strazile Pietei Teatrului, se gaseste Sinagoga ortodoxa, construita intre 1898-1899. Se viziteaza de luni pana vineri, intre 09.00-12.00.

Sinagoga ortodoxa

   

Unde mancam/bem/petrecem?

Centrul este de asemenea locul de intalnire al majoritatii barurilor, restaurantelor si hotelurilor bune din oras, asa ca intrebarea “unde mancam/bem/dormim astazi?” isi gaseste usor raspunsul. Usor si ieftin 🙂

Obisnuiti poate cu preturile neobrazate ale capitalei, cand gasesti intr-un restaurant bun beri si pahare de vinuri la 3 lei, deserturi care dau pe dinafara din farfurie la mai putin de 10 lei si feluri doi sub acelasi prag, mai ca m-as muta in Targu Mures o perioada, pana epuizez toate gulasurile, papricasurile, vargabelesurile (budinca ungureasca de taitei cu branza) si verzele a la Cluj cu care ma pot indopa. Vorbesc aici in special de meniul si preturile celui mai popular, cautat si iubit restaurant al orasului, Laci Csarda. Desi pe loc secund in topul Tripadvisor (cred ca cei ce nu l-au votat sunt singurii care nu au ajuns la Laci ori nu gusta bucataria traditional ungureasca), ramane pe primul loc pentru localnici si turisti deopotriva. Regret doar ca, din exces de zel si curiozitate, m-am ambitionez sa testez si alte restaurante, in loc sa ma porcesc aici la toate mesele. Asadar, portii mari, mancaruri delicioase neschimbate de ani de zile, servire frumoasa si nota cu surprize placute la sfarsit.

  

Gradina interioara Laci Csarda

   

Laci Csarda

Testate si recomandate sunt de asemenea Taverna Diavolului si Casa Teo – cu dedicatie celor ce doresc un italienesc gustos si interactiune spumoasa cu gazda. De Pestisorul de Aur din cadrul complexului Darina nu mai spun decat “dinner by the lake” si review personal aici.

Taverna Diavolului

Nu ma mandresc insa cu apetitul meu insatiabil. Am revenit acasa cu cateva kilograme bonus la purtator si cu convingerea clara ca, pe masura ce te indepartezi de casa, oamenii devin mai blanzi, mai relaxati si mai deschisi.

Asadar, pentru bautura aspra, mancare buna, privelisti desfatatoare si oameni vorbareti,vizitati Tinutul Secuiesc! Farmec autentic ardelenesc. O sa va inspire. Si o sa mai vreti.

Daca ti-a placut si ti s-a parut util, te astept si pe Facebook sa ne imprietenim 🙂

Anunțuri

8 gânduri despre „In Targu Mures se mananca, se vorbeste si se traieste ungureste

  1. Pingback: La castelul Haller in poarta oare cine bate? Ora e tarzie, somnul e adanc, paznicul din Ogra doarme ca un prunc :) | Jurnal de Hoinar

  2. Pingback: Castelul regal de vanatoare de la Lapusna – cat te costa sa fii rege pentru o zi? | Jurnal de Hoinar

  3. Pingback: Cea mai faina gradina zoologica din tara la Targu Mures o gasiti | Jurnal de Hoinar

  4. Pingback: Palatul Culturii din Targu Mures – cladirea iconica, mandria orasului | Jurnal de Hoinar

  5. Pingback: Castelul Teleki din Gornesti – Cand se poate vizita “Cel mai frumos castel din Ardeal” sau “Comoara Muresului” ? | Jurnal de Hoinar

  6. Pingback: Complexul turistic Darina din Sancraiu de Mures – Restaurantul cu pestisor de aur si hotelul cu laguna | Jurnal de Hoinar

  7. Pingback: Biblioteca Teleki din Targu Mures – prima biblioteca publica din Romania | Jurnal de Hoinar

  8. Pingback: Cluj-Napoca – hub-ul creativ al Ardealului | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s