Domeniul Ştirbey de lângă Bucureşti – Mai mult decât un simplu parc

Unde să mai evadăm pe lângă Bucureşti? Îţi apare această intrebare în minte şi parcă răspunsul se lasă greu aşteptat. Atunci când te saturi de aceleaşi locuri, frecventate de toată lumea, îţi vine un chef să vizitezi ceva nou, Asta s-a întâmplat şi în cazul nostru, în 2012, când am vizitat Domeniul Ştirbey din Buftea.

Nu ştiam prea multe despre acest domeniu, poate doar că a fost gazdă a unor evenimente muzicale, de tipul Summer Well. Probabil că de atunci domeniul a devenit ceva mai popular.

Din centrul Bucureştiului nu sunt decât 20 km până la domeniul din Buftea. Cu maşina se ajunge destul de repede, dacă nu dai de un trafic mai serios.

La intrare există un panou informativ cu harta domeniului şi obiectivele acestuia: Poarta principală, Palatul Ştirbey, Capela Sfânta Treime, Lacul, Turnul de apă, o terasă şi câteva pavilioane folosite la evenimente.

Programul de vizitare al parcului este zilnic, intre orele 11-17 şi teoretic se plăteşte o taxa de 5 lei pentru acces. Noi nu am plătit nimic, negăsind pe nimeni care să ne ceară socoteală.

Poarta principală

Parc

Am început să cutreieram liniştiţi aleile parcului, pline de copaci seculari şi de frunze uscate.

Copaci şi plante din parcul domeniului

Ca turistul să nu se rătăcească pe aiei, au fost montate indicatoare cu principalele obiective, precum şi panouri cu informaţii despre copacii  (tei, arţar, platan, nuc) si plantele din zonă.

Indicatoare cu obiectivele domeniului

Panouri cu informaţii despre plante şi copaci

Piesa centrală este Palatul Ştirbey, ridicat de Barbu Ştirbey la 1850 sub formă de culă. Cu timpul, urmaşii lui adaugă două etaje clădirii şi o serie de modificări ce respectau stilul Tudor. Ultimele modificări au fost aduse după primul război mondial, când se adaugă noi spaţii de locuit pe partea sud-estică. Pe vremuri existau la parter o sală de recepţie, o sufragerie, o bibliotecă, o sala de muzică şi un salon mare. La primul etaj stăteau stăpânii, iar cel de-al doilea etaj era dedicat invitaţilor.

Palatul Stirbey

    

Fântană de lângă terasă

 

Palatul Stirbey

Bovindou prelungit cu un balcon de la etajul doi

Uşa de acces protejată de o copertină din lemn

 

 

Acum palatul găzduieşte un restaurant cu multe saloane. Noi nu am avut ocazia să testăm şi mâncarea, dar am zăbovit prin interior făcând poze în diferitele săli ale restaurantului şi admirând scara din lemn care asigura accesul spre etajul al doilea.

Salon de la parter

Scara de lemn şi holul principal

Salon cu bar

Holul principal

 

 

 

Scara de lemn vazută de la etaj

Salon de la etaj

Scară de lemn între etaje

Plafonul de la etaj

De pe aleea din spatele palatului se poate ajunge la un lac artificial străbătut de un pod de lemn. Câteva lebede şi raţe s-au apropiat de noi, aşteptând probabil nişte mâncare.

Pod de lemn peste lac

 

Lacul artificial de pe domeniu

Pe lac sunt lebede si raţe, iar pe langă capelă te poţi intalni chiar şi cu ponei

După lac, aleea se continuă şi ne poartă către o bijuterie arhitectonică: Capela Sfânta Treime. Ridicată după planurile arhitectului de origine daneză Theofil von Hansen, capela îmbină mai multe stiluri arhitecturale: faţada de cărămidă roşie şi cupola este în stil neobizantin, decoraţiile în stil neoclasic, iar turnurile în stil neogotic. Capela a fost construită la dorinţa lui Barbu Dimitrie Ştirbey şi, ca în cazul palatului, a fost finalizată de fiul acestuia, Alexandru Barbu Ştirbey în anul 1890.

De la distanţă poate părea că starea clădirii ar fi chiar bună, dar aparenţele înşeală. În interior, fresca pictată de Gheorghe Tattarescu este degradată, iar structura de rezistenţă şi elementele decorative au rămas grav afectate de la cutremurul din 1977. Pe lângă aceste probleme, capela a fost vandalizată în 2002 de către nişte tineri, aşa că accesul în interior nu mai este permis.

Sub capelă este o criptă unde sunt înmormântaţi: Voievodul Barbu Dimitrie Ştirbei (1799 – 1869), Prinţul Barbu Alexandru Ştirbei (1872 – 1946), Maria D. Ştirbei (1876 – 1885), Elisabeta Ştirbei (1805 – 1874), dar şi alte rude ale acestora.

    

Scara din marmură albă de Carrara

Aşa cum se poate vedea şi din poze, am surprins capela aproape de apus, atunci când clădirea se scaldă în lumina roşiatică a soarelui. Un moment prielnic pentru a face poze.

 

 

Uşa de la intrarea in capelă

 

 

Aproape de capelă există şi un fel de ponton nu foarte bine întreţinut, de pe care se poate observa Lacul Buftea.

Lacul Buftea

Vizita domeniului nu poate fi completă dacă nu te vei opri şi la ultimul obiectiv, Turnul de apă. Proiectat după planurile lui Anghel Saligny, acesta a fost construit în anul 1920 pentru a stoca şi a pompa apa necesară domeniului. Turnul de apă are o formă octogonală, cu 5 etaje şi cu un schelet interior de beton, care este integrat în mod armonios în întreaga structură.

Turnul de apă

Scheletul de beton din interiorul turnului de apă

Intrarea principală vazută din parc

Deşi locaţie arhicunoscută pentru evenimente de tot felul, de la nunţi botezuri, aniversări, la petreceri tematice sau team buildinguri, domeniul Ştirbey nu este totuşi atât de popular printre căutătorii unei evadări  linistitoare, de o zi, prin împrejurimile capitalei. Şi nu ar trebui deloc să fie aşa.


Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂

Anunțuri

Un gând despre „Domeniul Ştirbey de lângă Bucureşti – Mai mult decât un simplu parc

  1. Pingback: Idei de weekend in familie – Lista noastra de escapade pentru anul 2016 – Raluca Loteanu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s