Nessebar – 3000 de ani de istorie, în întregime sub patrimoniu UNESCO. De ce?

Într-o sâmbătă dimineaţă ţi se face poftă de plajă,dar ai încerca parcă şi altceva decât clasicele Mamaia,Eforie sau Vamă. Tavernele greceşti sunt prea departe,iar mirajul unui all inclusive turcesc sună inabordabil pentru un weekend.

Dacă nu eşti dispus să investeşti mai mult de 5 ore de condus (din capitală) şi câteva sute de lei din portofel, află că poţi avea (relativ) aproape şi peisajele pitoreşti ale insulelor greceşti, şi fructele de mare după care înghiţi în sec, ba chiar şi cazările all inclusive, cu tot cu serviciile de bun simţ, care rămân încă un mister pentru majoritatea hotelierilor români.

Duo-ul câştigător se cheamă Nessebar-Sozopol, ȋn ordinea înşiruirii oraşelor de-a lungul golfului Burgas. Altfel spus, dacă curiozitatea te împinge mai departe de combinaţia Dalboka-Kaliakra- Krapets-Ezerets-Shabla-Tyulenevo, vei găsi numai surprize plăcute, în caz că te aventurezi câţiva kilometri mai jos de Sunny Beach (sau 100km mai jos de Varna)

Ce face Nessebar atât de special?

Faptul că întreg oraşul vechi este patrimoniu UNESCO,şi asta încă din 1983.

  

Şi atunci, care este motivul pentru care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial?
“Vina” o au casele tipice zonei. Şi morile de vânt. Şi legendele care spun că, la cele 40 de biserici estimate a fi funcţionat aici, Nessebar ar fi fost oraşul din lume (?) cu cele mai multe lăcaşe de cult,raportat la numărul locuitorilor.

  

  

Pe scurt, orăşelul ăsta mic,ce până în secolul XI se numea Mesambria,este una dintre cele mai vechi urbe ale Europei,purtând încă urmele vechii aşezări tracice pe care a fost ridicată.

Nessebar a intrat sub ocupaţie otomană în 1453 şi, în ciuda secolelor petrecute sub jug,oraşul şi-a păstrat bisericile vechi şi monumentele culturale.

În a doua jumătate a secolului XVIII,renovarea clădirilor rezidenţiale şi apariţia primelor mori de vânt au marcat o resuscitare economică,care a atras după sine şi apariţia unor bresle mai înstărite de meşteşugari,pescari şi comercianţi.Revigorarea a luat evident amploare, odată cu eliberarea de sub jugul otoman,sărbătorită în 1878.

  

După eliberarea Bulgariei, în 1878,Nessebar avea o populaţie de 2450 de oameni, dintre care 93% erau de origine greacă.Compoziţia etnică a oraşului a fost alterată pe rând de cele două războaie balcanice de la începutul secolului XX şi de Primul Război Mondial. Astfel că, între 1913 şi 1916,mulţi refugiaţi bulgari din Tracia şi Macedonia au fost relocaţi de autorităţi,în Nessebar şi în împrejurimi.O parte din noii veniţi s-au instalat în casele grecilor,rămase goale după migrarea lor spre Grecia natală.

  

La începutul secolului XX,Bulgaria a pierdut două războaie:cel de-al Doilea Război Balcanic din 1913 şi Primul Război Mondial (1915-1918).O dată cu înfrângerea,statul a pierdut teritoriile pe care le câştigase în urma Primului Război Balcanic.

Parte din Macedonia şi Tracia de vest au fost luate de greci,în timp ce Tracia de est a ajuns la turci.Bulgarii rămaşi pe aceste pământuri au fost victimele genocidului şi ale acţiunii de “purificare etnică”.

Între 1924 şi 1926,guvernul bulgar a strămutat în Nessebar 320 de familii,majoritatea venind din regiunea Yenice-Vardar (Giannitsa de astăzi a Greciei).

Care este povestea caselor tradiţionale?

Casele vechi au fost construite la sfârşitul secolului XVIII,început de secol XIX,într-o perioadă în care populaţia a devenit mai înstărită.Cele 80 de case conservate până în ziua de astăzi sunt reprezentative pentru aşa numitul stil “Marea Neagră”. Din cauza vânturilor puternice ce veneau dinspre mare,casele nu aveau spaţii deschise largi la etajul superior,cum aveau majoritatea locuinţelor de pe continent. Cele bulgăreşti aveau la etaj, o verandă mare care se numea “chardak”.

Casa specifică zonei este dispusă de regulă pe maxim 2 etaje, rar întâlnindu-se excepţii cu 3 etaje.Parterul este din piatră şi era destinat pivniţei,grânarului şi hambarului.Pereţii etajului superior, cel rezidenţial, sunt îmbrăcaţi în lemn. Spaţiul dintre grindele de lemn este umplut cu o mixtură de argilă,nisip şi cărămizi sfărâmate.

  
Pe interior, pereţii sunt tencuiţi cu mortar, iar la exterior,ornaţi cu plăci de pin, aşezate orizontal.Nivelul superior al casei depăşeşte dimensiunile parterului,fiind susţinut de console de lemn.Partea centrală a etajului este salonul circular, în jurul căruia sunt distribuite camerele de locuit.Cel mai des, salonul este orientat către sud,având ieşire spre un mic balcon.

  

Care este povestea morilor de vânt?

Odată cu construirea cât mai multor locuinţe,în Nessebar au apărut în timpul Renaşterii Naţionale, şi câteva mori de vânt, care să folosească forţa constantă a curenţilor dinspre mare. Existau două tipuri de mori:în timp ce unele aveau formă cilindrică,construite din piatră, cu acoperişurile conice din lemn,al doilea tip de moară avea nivelul inferior construit din piatră cilindrică,iar desupra lui se afla o încăpere de lemn în formă pătrată sau dreptunghiulară,cu două rânduri de acoperiş.

  

Localnicii şi-au câştigat dintotdeauna existenţa prin legătură cu marea.Bărbaţii pescuiau mai tot timpul anului în bărcile lor “alaman”, în timp ce femeilor le revenea sarcina de a face navodurile. Tone de peşte erau apoi exportate spre marile pieţe ale Istanbulului. O altă ocupaţie tradiţională era viticultura.Viile se aflau la ieşirea din oraş şi fiecare casă avea propria-i pivniţă, pentru depozitarea vinului.

  

Turismul a început să prindă contur în anii ’20,când plajele faine şi siturile istorice au început să atragă din ce în ce mai mulţi curioşi. Construirea unor case de vacanţă pentru personalităţile bulgare ale vremii a fost următorul pas în asocierea oraşului vechi Nessebar cu noţiunea de locaţie turistică la modă.

În anii ’60-’70 existau doar câteva mici magazine în bazarul oraşului,dar odată cu înflorirea comerţului şi creşterea numărului de turişti,atelierele,cafenelele şi tavernele s-au înmulţit şi ele. Aşa se face că astăzi rar vezi o casă care să nu aibă la parter o mică afacere cu scop turistic.

De dimineaţă până la ceas de seară este o forfotă incredibilă pe străduţele înguste şi pietruite ale oraşului vechi. Abia ce-ţi croieşti loc să treci printre străinii gură-cască,înfometaţii ieşiţi la căutare de fructe de mare şi răcoritoare sau printre vânătorii de suveniruri.

  

Cum trece însă de orele 10 ale serii, magazinele se închid şi liniştea acoperă întreg orăşelul ca o păturică care îl invită la un somn liniştit. Asta nu înseamnă că oraşul îşi pierde din farmec la lăsarea serii. Ba din contră, în luminile calde ale felinarelor şi fără haosul turistic de peste zi, observi în tihna urmele unei existente milenare ale unui oraş care a fost modelat, pe rând, de mâna grecilor, turcilor şi a balcanicilor.

  

  

Iar punctul cel mai bun de observaţie istorică este Muzeul Etnografic,poziţionat strategic, pe strada Mesabria. Expoziţia etnografică “Vechiul Nessebar”este aranjată într-una din casele reprezentative ale stilului Renaşterii Naţionale, locuinţă ridicată în 1840 de un înstărit comerciant local.

  

  

Expoziţia acoperă istoria oraşului în timpul Renaşterii Naţionale (1762-1878) şi primele decade după eliberarea Bulgariei (1878).Saloanele sunt ticsite cu fotografii şi planşe explicative,desene ale călătorilor şi pictorilor ce au poposit prin părţile locului, între secolele XVII-XIX.Sunt dispuse obiecte specifice stilului tradiţional,costume populare,instrumente folosite de meşteşugari,articole folosite la pescuit sau la fabricarea vinului.

  

  

Muzeul nu e deloc plictisitor,chiar te ajută să înţelegi câtă bogăţie istorică şi spirit cultural s-au conservat între zidurile unei mici fortăreţe de la malul marii.

Detalii despre program,harta şi tarife găseşti aici.

  
  

  

Nessebar este ca o reţetă culinară perfectată de-a lungul mileniilor, trecută prin sita unor etnii diferite. Fiecare a îmbogăţit aluatul după propria cuviinţă şi după a înaintaşilor ştiinţă, modelând-ul până a rămas la forma de azi – o specialitate culturală pe harta litoralului bulgăresc.

Sfaturi practice:
– evita vârful de sezon, altfel vei sta în şir indian,laolaltă cu sutele de turişti care adoptă mersul în zig zag pentru a bifa tooaaateee căsuţele cu magazine colorate de suveniruri.

– din cele 40 de biserici,câte se spune că s-ar fi aflat la un moment dat în Nessebar, astăzi mai există câteva. Intrarea la fiecare costă până la 3-5 euro de adult, însă părerea proprie şi personală este că nu merită bifarea tuturor.Bisericuţele sunt mici, fotografiatul nu este permis în interior,iar fresce de secol XI-XVII găseşti doar în Biserica Sfântul Ştefan şi în Biserica Sfântul Ispas. Tarifele la orice obiectiv sunt justificate de semnul UNESCO, aşa că,dacă nu vii în pelerinaj, o intrare-două ar fi suficiente.

  

-dacă eşti în zonă şi ai chef de bălăceala distractivă, recomand Aqua Paradise,cel mai mare parc acvatic al Bulgariei. Detalii,preţuri,locaţie exactă găseşti pe linkul de mai sus.

Aqua Paradise Nessebar

Aqua Paradise Nessebar

Aqua Paradise Nessebar

  

Aqua Paradise Nessebar

cazarea în Nessebar,în buricul târgului, este destul de scumpuţă. Trecerea spre oraşul vechi se face prin istmul lung de aproape un kilometru,iar după această porţiune orice parcare costă mai mult, comparativ cu parcările din partea nouă a oraşului. Pensiunile nu prea oferă gratuitate la cele câteva locuri disponibile pe care le au în curte.

Dacă vrei proximitate faţă de centrul vechi, şi eşti dispus să traversezi istmul pe jos în fiecare zi, sunt câteva hoteluri mai scumpuţe,poziţionate exact la barieră dintre oraşul nou şi cel vechi. Însă zona e traficată,zgomotoasă şi nu există plajă.

Pentru linişte şi apropiere de nisip, recomand mai degrabă una din micile staţiuni-oraşele învecinate. Bineînţeles, şi Sunny Beach este o opţiune pentru amatori (5km de Nessebar)
Noi am stat în Ravda,la 12 minute de mers cu maşina de Nessebar, 12 km mai jos de-a lungul coastei,înspre Burgas.Micuţ,cochet,liniştit,cazări decente la preţuri asemenea.

Am ales Mr.Peter Hotel şi tare mi-a plăcut: personal amabil, mic dejun bogat,parcare subterană păzită, piscină cu grădină, privelişte spre mare şi plajă la picioare.

Mr.Peter Hotel

Mr.Peter Hotel

  

  

Mr.Peter Hotel

  

  

micul delfin a ajuns la mal după ce a fost izbit de stânci de valurile unei mari nervoase.rănit şi obosit,pierdut de mamă, nu mişca şi abia respira.câţiva oameni l-au mutat într-un mic golfuleţ unde apa era suficient de mică încât să rămână ud dar să aibă şi aer

veterinarul venit câteva ore mai târziu nu a avut cu ce să-l ajute, aşa că după jumătate de zi,când delfinul a dat semne că-şi revine, o mâna de bărbaţi l-au dus cât mai departe de stânci, în larg. Cu nasul zdrelit şi dinţişorii rupţi, delfinul a bătut din coadă de câteva ori şi a înotat încet înspre apă mai adâncă.Sper că şi-a regăsit şi mama 🙂 A fost o după-amiază în care s-au vărsat câteva lacrimi

 

Alternativă bună poate fi şi Pomorie, la 17 km de Nessebar şi 25 de minute de mers cu maşina. Plajele sunt mai late,tavernele au preţuri mai mici,iar atmosfera e mai liniştită.

pomorie

pomorie

pomorie

pomorie

pomorie

plaja din pomorie

  

  

  

pomorie

pomorie

pomorie

pomorie

  

Văzut în Sunny Beach

 

Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂

Anunțuri

2 gânduri despre „Nessebar – 3000 de ani de istorie, în întregime sub patrimoniu UNESCO. De ce?

  1. Pingback: Sozopol – votat cel mai fermecător orăşel de la Marea Neagră | Jurnal de Hoinar

  2. Pingback: De când extrasezonul a devenit noua modă în turismul românesc? | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s