Bigăr este modelul ideal de promovare turistică – cum ajungi pe locul întâi într-un top al celor mai frumoase cascade din lume, totul prin publicitate neplătită

 

Despre Cascada Bigăr s-a vorbit, s-a scris şi s-a pomenit în fel şi chip.De când site-ul american The World Geography a considerat-o demnă de locul fruntaş în top 8 cele mai frumoase cascade din lume, internetul vuieşte, presa vorbeşte şi televiziunea nu mai conteneşte a lăuda ceea ce s-a dovedit a fi efectul unei bune promovări turistice.

Noroc mare pe capul cascadei!Transmitem pe această cale şi altor vânători de frumuseţi naturale să mai poposească pe la noi, să exploreze orice regiune,ca să descopere şi alte obiective atât de faine, încât nu vor şti ce alte clasamente cu minunăţii să mai facă.

  

Pe principiul vorba dulce mulţi turişti aduce, suntem recunoscători că astfel de “accidente” în promovare cresc numărul de turişti străini în ţară, sporesc cheltuielile lor aici şi îmbunătăţesc imaginea de ansamblu a României pe harta destinaţiilor lumii.

Interesul născut după 2013,în urma mediatizării articolului cu pricina, a reuşit să convingă până şi autorităţile să investească în amenajarea zonei.A fost refăcut foişorul, au fost amplasate bănci şi mese,s-a modernizat podul şi s-a montat o balustradă care să uşureze coborârea la pârâu,reducând riscul de posibile accidentări.

  

De la drumul naţional se poate coboară direct în Cheile Minişului,la punctul de belvedere al cascadei.Dacă te aventurezi în albia pârâului, asigura-te că încălţămintea nu este “alunecoasă”, existând riscul de a o lua mai rapid la vale şi de a te opri fix în apă, pentru o privelişte din primul rând asupra cascadei.

  

Din dreptul marcajului Paralela 45 (unde şoseaua se întâlneşte cu paralela imaginară) se intră în Rezervaţia Izvorul Bigăr. De aici, mergi pe poteca forestieră, cam 200 m,până ajungi la Izbucul Bigăr. Pe ultimii 50 m, unde traseul devine uşor abrupt, urci scările de siguranţă, la capătul cărora găseşti intrarea în Peştera Bigăr.

  

  

Izvorul este alimentat de un curs de apă subteran,care străbate grota cu acelaşi nume. Apa de pe platoul carstic Lisovacea,de deasupra Bigărului,iese din munte prin Izbucul Bigăr,iar după porţiunea de 200 de m pe care tu tocmai ai parcurs-o,apa calcaroasă a izvorului se varsă în pârâul Miniş de pe un prag stâncos,formând cascada de tuf calcaros.Firele de apă se preling pe stânca învelită în muşchi, rostogolindu-se pe o cădere de 7 m.

  

Când soarele îşi face loc printre stropii de apă, la ceas de amiază, cascada este cea mai fotogenică şi încântătoare. Uneori te răsfaţă chiar cu un curcubeu discret, demonstrând parcă în cel mai romantic mod posibil cât de demnă este de privirile admirative ale hoardelor de turişti agăţaţi de pod… cu gurile căscate şi aparatele foto atârnate peste balustradă, în dorinţa lor de a o surprinde în ipostaza perfectă.

La lăsarea serii sau la orele prea matinale, priveliştea s-ar putea să nu fie la fel de spectaculoasă, atâta timp cât soarele nu bate în direcţia apei.
Cel mai bun anotimp pentru vizită ar fi primăvara sau oricând după ceva ploi serioase,asta ca să nu rişti să o vezi secată, fără pic de apă scurgându-se pe muşchii pietrificaţi.La fel de frumos presupun că este şi spectacolul unei perdele de apă îngheţate pe timp de iarnă…

Pentru a arunca şi o urmă de mistic asupra locaţiei, s-a inventat recent chiar şi o legendă,scrisă pe panoul explicativ de la intrarea în Parc:

“Demult, trăia pe meleagurile mirifice ale Văii Almajului o familie de ţărani gospodari,a căror singură amărăciune era lipsa unui urmaş,care să le ducă numele mai departe.Într-o noapte, femeii i se arăta în vis o vrăjitoare care îi spuse că doar dacă va bea apă de la izvorul de sub stâncă,va naşte o faţă căreia nu-i va fi îngăduit niciodată să se îndrăgostească,dacă va dori să trăiască.Femeia merse la izvor şi bau apă,iar nu după multă vreme,născu o fetiţă.
Copila fermeca cu privirile orice fiinţă omenească ce stătea în preajma-i,iar mai târziu,deveni o fecioara râvnită de toţi flăcăii ţinutului,însă inima ei tânjea după un singur flăcău, după Bigar.
Simţind primejdia morţii,tatăl fetei o închise în grotă de deasupra izvorului dintre lumi.Strigătele de disperare ale fecioarei fură auzite de vrăjitoare,care îi şopti:”Singurul lucru pe care pot să-l fac pentru ţine, e să-ţi transform părul într-o cascadă pe care vor aluneca lacrimile tale.Vuietul cascadei îl va aduce pe cel care-l iubeşti aproape de ţine dar,nu-ţi va putea trăi niciodată în această lume. El va trebui să moară înecat în lacrimile tale şi tu vei muri odată cu ele spre a renaşte apoi, în cealaltă lume, în Tărâmul Regăsirii Dorului.
Toate se petrecură întocmai cum sortise vrăjitoarea,iar cascadă rămase mărturie iubirii care-a învins limitele fiinţei umane, dar şi a faptului că dragostea înseamnă fericire şi sacrificiu deopotrivă”.

Dacă eşti tentat pleci urechea la poveste şi să sorbi din apa proaspătă de izvor, mai bine te abţii,conţinutul ridicat de calcar făcând-o nepotabilă.

  

Aşa cum interesul prinţului Charles pentru tradiţionalul pitoresc al satelor transilvănene s-a tradus într-un boom al dezvoltării întregii regiuni, tot ce poate România face este să mizeze în continuare pe dragostea la prima vedere a străinilor pentru simplitatea, autenticitatea şi farmecul sălbatic al colţurilor încă neexploatate turistic ale ţărişoarei noastre.

Atâta timp cât nu va duce în extrema cealaltă, cea în care valorificirea excesivă şi fluxul sufocant al vizitatorilor va distruge orice farmec al unei locaţii care fix asta nu îşi propunea…să fie deranjată.

Cel puţin, cam asta poate spera oficiul de promovare turistică al ANT-ului, cel care oricum nu ar fi niciodată în stare să abordeze căile cele mai simple, ieftine şi eficiente ale marketarii ţării peste graniţe…

  

  

Utile
Cum ajungi: Rezervaţia Naturală Izvorul Bigăr face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, iar accesul se face fie pe DN57B,dinspre Băile Herculane înspre Oraviţa, fie pe DN57 dinspre Reşiţa înspre Anina,urmând DN57B în continuare,până în Bozovici.

Cascada se află cam la jumătatea distanţei dintre Bozovici şi Anina şi va fi semnalizată exact la drumul principal.
Indicaţiile pe hartă găseşti aici.

Tarif: teoretic, pe poarta de la intrarea pe pod este afişată taxa de acces de 5 lei. În plata biletului ar fi incluse vizitarea cascadei, izbucului şi a grotei Bigăr. Practic însă,nu cunosc cum funcţionează exact; noi am ajuns după orele amiezii, aproape de înserare, laolaltă cu alţi turişti şi nu ni s-a cerut nicio socoteală, cu toate că rangerul era prezent.


Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂

Anunțuri

2 gânduri despre „Bigăr este modelul ideal de promovare turistică – cum ajungi pe locul întâi într-un top al celor mai frumoase cascade din lume, totul prin publicitate neplătită

  1. Pingback: Ansamblul de mori din Eftimie Murgu – Cheile Rudăriei – mărturie a tehnicii populare tradiţionale din Banat, înaintaş al hidrocentralelor moderne | Jurnal de Hoinar

  2. Pingback: Cascadele Beuşniţei,Văioaga,Şuşara,Lacul Ochiul Beiului şi La Tunele – acolo unde se petrece magia Cheilor Nerei | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s