Numele de Teleki in Ardeal are acelasi efect cu cel de Ion, Vasile ori Gheorghe strigat in orice alta parte a tarii; ca prima reactie cand auzi numele, te intrebi “Ce-au mai facut iar Telekii astia?” Nimic nou, doara ce-au ridicat mai de pret a fost facut cu sute de ani in urma. Printre toate, si o biblioteca mai…speciala: prima biblioteca publica din Romania, si printre primele din estul Europei, deschisa publicului in 1802.

Contele Samuel, fost cancelar al Transilvaniei, era scolit si umblat prin intreaga Europa Occidentala. Bibliofil de seama, a strans 40.000 de carti, din 25 de orase, de-a lungul a 60 de ani de activitate. Cartile scrise in latina, greaca, engleza, franceza, germana, romana, maghiara sau in limbi asiatice, nu sunt simple volume intalnite la orice librarie. Sunt cele mai importante opere stiintifice culese de prin Europa, scrise inca de la aparitia tiparului: manuscrisul Codicele Koncz, din prima jumatate a sec. XIV, 1.000 de Biblii (printre care si prima traducere integrala a Bibliei in limba romana, datand din 1688 sau in maghiara, datand din 1590), o colectie  din 1700, continand 1308 de reproduceri de camee (podoabe cu figuri decorate in relief, folosite in principiu ca inele, la sigiliu) sau cele 67 de incunabule, scoase imediat dupa inventia tiparului, cea mai veche datand din 1500 si fiind tiparita la Bologna. Se adauga la reteta opere de Hipocrat, Newton, Kepler, Descartes.Toate originale.

Din 1962, biblioteca Teleki s-a unit administrativ cu biblioteca Bolyai a Colegiului Reformat din Targu Mures, infiintata in 1557, adaugand astfel un aport de 80.000 de volume. Motiv pentru care astazi biblioteca poarta atat numele contelui, cat si pe cel al matematicianului Farkas Bolyai. Laolalta cu celelalte fonduri adunate in timp, intreaga colectie a bibliotecii numara astazi peste 230.000 de volume.

Pe langa valoarea cartilor din interior, si cladirea in sine este o opera de arta. Construita in stil baroc intre secolele XVII-XVIII, pastreaza intact mobilierul si mirosul vechi ai hartiei roase de timp, scrise incet, cu mari eforturi si cu multa migala. Aceeasi hartie, obosita dupa atatea calatorii prin tarile educate ale lumii, odihneste intre rafturile mobilierului care o imbraca ca un cufar protector, in aceeasi oranduire in care a fost asezata de la inceput.

Printre picturile expuse se regasesc portretele lui Mihaly Teleki (cel care a ridicat familia in randul marii nobilimi), ale principelui Gabriel Bethlen, contelui Ignac Batthyany, baronului Samuel von Brukenthal, laolalta cu doua picturi cu imaginea regelui Matia.Statuile din ghips reprezinta personaje mitologice ale antichitatii clasice, dar si busturile de bronz ale lui Samuel Teleki si ale contesei Zsuzsanna Bethlen, sotia lui Samuel, cea care a mostenit de fapt cladirea in 1788.

De partea opusa a holului, in incinta cladirii, se mai poate vizita muzeul Bolyai, inchinat matematicienilor Farkas si Janos (fiul lui Farkas). Sunt expuse obiecte, manuscrise, studii care vorbesc despre viata si realizarile oamenilor de stiinta.

Farkas si-a dedicat intreaga viata matematicii, fiind profesor timp de 47 de ani la Colegiul Reformat din Targu Mures, azi liceul Bolyai Farkas. Lucrarea stiintifica fundamentala a lui Janos, numita “Scientia Spatii” sau “Appendix”, aparuta in 1832, revolutioneaza geometria si fizica teoretica, prin descoperirea fundamentului geometriei neeuclidiene. Cu toate astea, Janos a murit singur si necunoscut, recunoasterea venindu-i mult mai tarziu, la jumatate de secol dupa moarte…geniu neinteles.

O alta incapere vizitabila cuprinde o expozitie a obiectelor din Primul Razboi Mondial si necesita rabdare si chef de citit. Cu siguranta nu multi vor zabovi inauntru, dar daca chiar arunci un ochi pe panourile explicative, afli adevaruri interesante despre cum functionau spitalele in timpul razboiului, despre ce recorduri pozitive s-au inregistrat in Targu Mures in acea perioada, de ce Mos Craciun a venit fara bomboane sau cum a fost tratata tema razboiului in beletristica literaturii romane.

Biblioteca se afla pe strada Bolyai, nr 17 si nu exista taxa de vizitare. In testamentul lasat, Teleki a dorit ca serviciile bibliotecii sa ramana gratuite. Detalii logistice si nu numai, se gasesc pe site-ul oficial (daca functioneaza, la mine s-a lasat rugat in repetate randuri si tot fara succes)

Fotografiile nu sunt permise, decat cu fierbinti rugaminti si fara urma de blit. Lectura placuta!