La 9km de Postojna, în Predjama, vei găsi un cel mai mare castel construit în peşteră din lume. Dacă aşa spune Cartea Recordurilor Guinness, eu nu pot contesta.

Sculptat într-o stâncă arcuită, la 123 de metri înălţime, menţionat istoric pentru întâia oară în 1274, Predjamski grad ( tradus castelul din faţa peşterii) este cu siguranţă una dintre cele mai pitoreşti şi romantice imagini pe care am văzut-o, judecând după stilul renascentist al construcţiei şi după legendele legate de numele celui mai popular dintre locuitorii săi.

  

  

Cavalerul Erazem Lueger a fost stăpânul castelului în secolul XV. A intrat în conflict cu habsburgii, după ce l-a ucis pe comandantul armatei imperiale, pentru a răzbuna moartea unui prieten.Erazem s-a refugiat în fortăreaţa din Predjama şi s-a aliat cu Matei Corvin. devenind rebeli în lupta împotriva autorităţii imperiale, S-au pus împreună pe asalturi asupra domeniilor şi oraşelor habsburgice din Carniola, furând de la bogaţi şi …păstrând pentru ei, că nişte Robin Hoozi moderni.

Asalturile asupra castelului Predjama, în speranţa capturării lui Erazem, au durat un an şi o zi. Tunelul secret care pornea din cetate şi avea ieşirea în satul Vipava, i-a permis lui Erazem să se aprovizioneze în tot acest timp cu mâncare şi apă de la localnici.

Accesul dificil spre castel şi poziţionarea strategică, cu vizibilitate maximă, l-au făcut pe Erazem practic intangibil. Şi aşa ar fi rămas dacă nu ar fi fost trădat de un servitor mituit de cei comisionaţi cu capturarea cavalerului.

Întregul castel era o fortăreaţă, întărită şi impenetrabilă. Nicio cale de acces sau pasaj prin care inamicul se încumeta să se aventureze. Singurul punct slab s-a dovedit a fi călcâiul lui Ahile care a dus la moartea într-un mod ruşinos a bravului Erazem.

Servitorul trădător ştia că toaleta aflată la etaj, într-unul din colţurile expuse ale castelului, nu era o zona întărită. Semnalizând atacatorilor momentul în care stăpânul s-a aşezat pe budă, într-un moment de linişte şi reculegere întru săvârşirea celor lumeşti, o singură lovitură de tun a fost suficientă pentru a dărâma toaleta cu totul, şi pe Erazem laolaltă cu ea. Căzut la datorie, într-un mod deloc eroic pentru o faţă nobilă.

După asalt şi distrugerea castelului original, al doilea castel a fost ridicat în secolul XVI, distrus ulterior într-un cutremur în 1567. Varianta actuală a castelului a apărut în 1570, plasat exact sub fortăreaţa medievală originală. Castelul a devenit muzeu la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu naţionalizarea sa de comuniştii iugoslavi.

  

Audio ghidurile luate de la intrare fac diferenţa între o simplă bifare a încăperilor tematice ale castelului şi o poveste bine legată care explică rostul fiecărui colţ. Prelungesc vizita, dar pleci cu o experienţă şi mult mai multe informaţii decât ai putea culege apoi de pe internet. A fost printre rarele astfel de tururi ghidate, unde am apăsat pe aproape toate butoanele de cel puţin două ori, ca să înţeleg mai bine legendele, locul pasajelor secrete sau modul de folosirea a diferitelor obiecte răspândite prin săli.

Nu te vei plictisi, vocea din aparat ştie să spună doar esenţialul care captează atenţia, lăsând deoparte detaliile care nu hrănesc curiozitatea turistului. Dacă eşti fan Evul Mediu, vei afla destule despre viaţa nobiliară la cetate şi cum încercau cavalerii şi domniţele să îndulcească traiul greu într-un castel întunecat, umed şi friguros.

  

  

În mod evident, partea cea mai atractivă a turului este grota de la nivelul superior, parte a castelului original, loc al pasajului secret folosit de Erazem pentru a ajunge la civilizaţie. Un gard opreşte trecerea spre culoarul natural, vertical, care duce spre ieşirea din castel. Ieşirea este spre vârful muntelui, 25 de metri distanţă de marginea stâncii în care este sculptat Predjama. Dacă eşti tentat să sari gardul (eu eram aproape de partea cealaltă 🙂 ) rămâi calm…nici cu echipament special nu ţi-ar fi ieşit la fel de bine ca lui Erazem. Urcuşul vertical prin bezna pasajului îngust taie cheful oricărui explorator cu genunchii bine articulaţi.

   

  

  

Dacă ţi-e sete de ceva mai palpitant totuşi, din mai până în septembrie se poate vizita peştera de sub castel, în care dispare rȃul Lokva. Este a doua cea mai lungă peşteră slovenă, împărţită pe patru nivele, care însumează 8km descoperiţi până acum. Amenajaţi turistic sunt doar 700 de metri (voi ce credeaţi?), care pot fi parcurşi în 45 de minute.

Există şi 3 tururi speo separate de traseul turistic al peşterii: Dacă mai devreme erai tentat să sari gardul, acum o poţi face organizat dacă alegi Pasajul lui Erazem. Culoarul lung de 37 de metri se parcurge în grupuri de 2-5 persoane în maxim o oră. Alternativele ar fi Gaura Vântului (un pasaj îngust cu un curent puternic) sau varianta cea mai hardcore (miaaamm!) Pasajul de Est, traseu speo ce durează până la 6 ore, cu ieşire în sifonul Belscica. Aş fi vrut să mă laud cu oricare din ele, dar ca un turist plecat neinformat la drum ce am fost, mă revansez cu ocazia următorului popas în zonă.

Castelul a figurat că locaţie în 1986 în filmul “Armour of God”, fiind cât pe ce să-l înghită definitiv pe Jackie Chan, care am auzit că a fost rănit destul de nasol într-o căzătură din timpul filmărilor.

La semnalarea personalului,a fost investigat pentru evenimente paranormale în timpul unui episod din “Ghost Hunters”,filmat în 2008.

  

Tariful de intrare la castel este 10 euro (adult), dar noi am mers pe combinaţia Postojna-Predjama, care ne-a uşurat de 30 de euro de căciulă.Detalii logistice despre castel şi peşteră aici.

Tururi de aventură speologică sunt disponibile în peşterile ce acoperă arealul Postojna-Predjama, împărţite pe nivele de dificultate, în funcţie de preferinţa grupului de interesaţi.Detaliate se regăsesc aici.

Dacă ar fi să aleg, aş merge pe turul complet de 5 ore, care poartă prin Pasajul Colorat, Tartarul de Jos şi prin pasajele artificiale, construite de armată, pe perioada dintre cele două războaie, cu scopul de a lega Postojna de peştera Neagră şi peştera Pivka. Planul iniţial presupunea şi un alt tunel, nefinalizat însă, ce avea să lege peştera Pivka de peştera Planina, a cărei ieşire se află pe teritoriul italo-iugoslav (în acea perioadă, Postojna aparţinea de Italia).

Peşterile Pivka şi Neagră sunt ultimele două peşteri ce urmează cursul rȃului subteran, înainte că acesta să se piardă în adâncurile peşterii Planina.

Alt tur tentant este cel ce păşeşte pe urmele lui Luka Cec, descoperitorul părţii vechi a peşterii Postojna. Este mai degrabă un joc de aventură, care cuprinde 8 taskuri şi presupune muncă în echipă şi colaborarea între cei maxim 8 participanţi care pot coborâ deodată: coborâre în rapel, traversarea râului şi a lacului subteran, orientare în spaţiu,străbaterea pasajelor înguste şi alte asemenea.

Un mic exerciţiu de imaginaţie e suficient ca să însufleţească atmosfera demult apusă la Predjamski grad.Castelul romantic, sculptat în stâncă, păzind peştera înţesată de legende, rămâne una dintre cele mai iconice imagini slovene şi în top 10 cele mai frumoase castele din lume.

---

Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂