Nu cred că poate concura cu Monaco,Valetta, Andorra sau San Marino, dar judecând după numărul de ore în care poţi epuiza punctele de interes ale oraşului, atunci aş spune că da. Te învârţi în căutarea unor străzi noi, şi tot în aceleaşi locuri populare ajungi. Asta dacă nu pui la socoteală cetatea, bineînţeles. Pentru că este un minioraşel în sine, pentru care ar fi bine să-ţi rezervi măcar jumătate de zi.

  

  

Drumul spre dealul castelului poate fi bătut cu uşurinţă pe jos, indicatoarele pornind din km0 al oraşului – cele 3 poduri arhirenumite. Eu am asociat mai degrabă punctul de reper cu una din cele mai bune gelaterii peste care am dat până acum – sugestie: nu amâna momentul răsfăţului pentru coborârea de la cetate, va fi prea târziu şi oricum vei avea nevoie de energie ca să urci poteca timp de 20 de minute fără să gâfâi.

Am spus că poate fi bătut cu uşurinţă pe jos, asta nu înseamnă că nu vei avea şi momente de regret că nu ai luat funicularul până sus (staţia de jos se găseşte în piaţa Krek,cursele pornesc la fiecare 10 minute şi ajungi la cetate în doar un minut).

  

Intrarea este liberă, doar expoziţiile temporare şi accesul în două turnuri se plătesc. Poţi foarte bine să vizitezi fără să plăteşti, însă pentru o poveste şi o experienţă, scotoceşte-te în portofel, sigur te vei putea lipsi de cei 8 euro pe care-i dai pe bilet.

În 2015 se sărbătoresc 110 ani de când, la 16 mai 1905, primarul de atunci al Ljubjanei, Ivan Hribar, a cumpărat castelul de la stat, în numele cetăţenilor, pentru suma de 60.200 de coroane. Fortăreaţa,deja afectată în urmă unui cutremur, a fost astfel salvată de la o decădere totală.

Simbolul capitalei slovene ştie cum să se pună în valoare – evenimentele diversificate, organizate în interiorul cetăţii sunt complimentate de o privelişte panoramică asupra oraşului, din turnul de observaţie.

  

Cei răbdători îşi vor lua porţia de istorie în turul virtual disponibil în Castelul Virtual; expoziţia permanentă a istoriei slovene este de asemenea foarte bine documentată şi interactiv prezentată; a nu se ocoli temniţă castelului, iar pentru o pauză de la bombardamentul de informaţii, un răsfăţ la cafeneaua sau restaurantul castelului nu este deloc mai scump ca la o terasă obişnuită din centru, aşa cum te-ai aştepta probabil. Nu toţi încearcă să profite de o locaţie şi de pe urma unui flux de turişti.

Vizitabile sunt şi capela sfântului George,Palatium, Turnul Frederik, Turnul Pentagonal, Sălile Matrimoniale, Sala Rocilor, lapidarium şi teatrul castelului, sala Hribar, Galeria S, cazemata şi sala statelor regionale.

    

    

    

  

  

  

  

  

Între 7 mai şi 25 septembrie 2015, sadicii pasionaţi de Evul Mediu, asemeni mie, pot aprofunda materia de studiu în cadrul expoziţiei temporare “Barbarismul torturii” (muuahhaa). Exponatele nu sunt numeroase, dar atmosfera destul de bine recreată, obiectele bine explicate fără a plictisi şi a te face să renunţi la lectură.

  

Instrumentele de tortură prezentate sunt dintre folosite pentru a smulge confesiuni şi pentru a pedepsi abaterile nu foarte severe de la conduită. Înainte de a mă judeca pentru fascinaţiile-mi morbide, insist să mă justific. Aceste expoziţii vorbesc despre o perioadă nu atât de îndepărtată, când proliferarea practicilor de tortură şi a pedepselor de o cruzime scârboasă era absolut firească. Dar asta nu face altceva decât să ne reamintească că, în ciuda aparenţelor, presupusă societate civilizată de astăzi nu este nici pe departe mai umanizată, ci doar practicile s-au mai rafinat. Mai exact, sub influenţa ideilor renascentiste, pedeapsa fizică a fost înlocuită de detenţie, mutând atenţia de la umilirea publică înspre reabilitarea delicventului spre a servi un exemplu maselor.

  

  

Faptul că noi ne-am născut câteva sute de ani mai târziu,având şansa de a sări peste Evul Mediu, a fost pur noroc şi hazard. Astfel că, asemenea expoziţii mă fac mai recunoscătoare vremurilor în care trăim.

Bonus al vizitei: o reconstituire a perioadei în cauză, jucată de un călău şi de a sa victimă, acuzată de vrăjitorie – pentru cei dornici de a se cufunda şi mai adânc în spiritul jocului. Irezistibil.

  

Pe principiul asemănător experienţei “The London Bridge” a englezilor, “Maşina Timpului” poartă vizitatorul într-un tur ghidat a celor şase perioade marcante în istoria cetăţii şi a oraşului.

La fiecare oprire, personaje costumate recrează atomosfera autentică a vremii, purtându-te într-o incursiune instructivă şi distractivă. Turul se ţine la anumite ore în funcţie de sezon, durează 60 de minute şi porneşte de la centrul de informare (casa de bilete).

Preţul de adult este 10 euro (12 euro cu tariful de funicular inclus), iar copiii între 7 şi 18 ani, studenţii, pensionarii şi grupurile mai mari de 30 de persoane beneficiază de 30% reducere.

Expoziţia pe care am îndrăgit-o cel mai tare a fost cea prezentă în Muzeul Marionetelor. Arta păpuşarilor are mare însemnătate în moştenirea culturală slovenă, fiind tradiţie de peste un secol.

Vei vedea proiecţii ale reprezentaţiilor de la începuturile acestei meserii şi vei înţelege cât de importantă era mânuirea păpuşilor în distracţia unui public care nu auzise de teatru modern sau televizor.

Fiind un muzeu interactiv, scotoceşte prin sertare, apasă pe butoane, încearcă să dai viaţă păpuşilor şi priveşte câteva minute la frânturile de filmuleţe tematice.

  

  

  

  

  

  

  

Mai multe informaţii legate de castel gaseşti aici şi aici.

Centrul vechi al Ljubljanei cuprinde trei pieţe mari (trg): Mestni trg,Stari trg şi Gornji trg.

Mestni trg e dominată de clădirea de secol XV a primăriei, care astăzi găzduieşte guvernul.

În faţa primăriei se află replica Fântânei celor Trei Râuri din Carniola, a lui Francesco Robba (originalul aflându-se la Galeria Naţională).

În punctul unde Mestni trg se confundă cu Stari trg, nu rata Podul Cizmarilor,schiţat de arhitectul Joze Plecnik ca o piaţă deasupra apei. Numele se referă la atelierele cizmarilor care împânzeau odinioară zona.

Stari trg este partea cea mai nouă a Ljubljanei medievale,cea mai mare parte a clădirilor ei datând din epoca barocului. Merită o privire Casa Schweiger şi Fântâna lui Hercule.

  

  

Gornji trg adăpostea una din porţile cetăţii Ljubljana,iar centrul pieţei este dominată de Biserica Sf. Florian.

În piaţa Levstikov,în faţa Catedralei Sf. James,se află coloana Sfinei Maria,ridicată în 1681 în semn de mulţumire pentru cruţarea pământurilor slovene de ocupaţia turcă.

Vis-a-vis de biserică se află Palatul Gruber,care găzduieşte Arhivele Naţionale ale Sloveniei. Palatul a fost construit de arhitectul iezuit Gabriel Gruber,mai cunoscut pentru schiţa Canalului Gruber,un proiect de drenare a surplusului de apă al râului Ljubljanica.

Trecând Podul Sentjakob,poţi face o plimbare de-a lungul cheilor Breg,la capătul cărora se deschide Novi trg,dominată de clădirea Academiei de Ştiinţe şi Arte Slovene.

Cea mai impresionantă clădire a pieţei Novi este fără doar şi poate Librăria şi Universitatea Naţională, construită între 1935-1940 după planurile aceluiaşi Joze Plecnik.

  

Piaţa Francoske Revolucije iese în evidenţă cu Krizanke,iniţial un complex monahal de secol XIII,fondat de Cavalerii Germani ai Crucii (Krizniki, de ordin teuton). În urma modificărilor realizate de Plecnik în 1950, a fost transformat în teatru de vară,fiind mai cunoscut ca locul unde se organizează Festivalul Ljubljanei.

La capătul celălalt al pieţei se află Palatul Auersperg,a cărui clădire găzduieşte din 1937 Muzeul Oraşului Ljubljanei.Palatul a fost timp de câteva secole, sediul celei mai puternice familii nobiliare din Provincia Carniola.Familia Auersperg a comandat acest palat, ridicat între 1654-1658.

Piaţa Kongresni trg a împrumutat numele după Congresul Sfintei Alianţe din 1821, o înţelegere politică în urmă Războaielor Napoleonice. În capatul sudic al pieţei se află Universitatea din Ljubljana,vecină cu Filarmonica Slovenă,una dintre cele mai vechi instituţii muzicale, datând din 1701,ridicată pe locul fostului Teatru Provincial, ars în urmă unui incendiu. Membrii de onoare ai acesteia includeau nume că Paganini,Haydn,Beethoven, Brahms sau Gustav Mahler.

Mănăstirea Ursulinelor şi Biserica Sfintei Treimi sunt considerate a fi cele mai frumoase exemple de arhitectură barocă ale oraşului.Altarul bisericii a fost făcut de Francesco Robba,iar Coloana Sfintei Treimi, aflată în faţa bisericii, a fost ridicată în 1693,în semn de ofrandă şi mulţumire că oraşul a fost neatins de ciumă.

  

Piaţa Republicii (trg republike) este cea mai mare piaţă a capitalei, construită de arhitectul Edo Ravnikar în 1970 şi clădirile-i cele mai de seama sunt Parlamentul Sloven,Monumentul Revoluţiei, clădirile birourilor TR3 şi banca Ljubljanska.

Piaţa Presernov a împrumutat numele celui mai cunoscut poet sloven, France Preseren (1800-1849).Statuia lui stă faţă în faţă cu cea a marii lui iubiri,Julija Primic.

Cele mai importante clădiri ale pieţei sunt Biserica Franciscană a Bunei Vestiri, Casa Urbanc şi Casa Hauptman.

  

Podul triplu a fost construit între 1929-1932,când două poduri laterale, pietonale, au fost unite de Plecnik cu podul original din piatră.

Piaţa Centrală se găseşte în Vodnikov trg,iar Plecnik i-a adăugat Podul Măcelarilor în 1930. De partea cealaltă a pieţei se află Podul Dragonului, prima creaţie în stil Art Nouveau a Ljubljanei, construit în 1901, după planurile lui Jurij Zaninovich.

Vodnikov trg se pierde apoi în Krekov trg,faimoasă pentru Teatrul de Păpuşi,lângă care se află platforma funicularului ce leagă oraşul vechi de cetatea de pe deal.

Cartierul Muzeelor de pe strada Metelkova cuprinde Muzeul Artei Contemporane,Muzeul Naţional al Sloveniei-Metelkova şi Muzeul Etnografic Sloven.

  

O plimbare în zona suburbiilor Krakovo şi Trnovo îţi scoate în cale rămăşiţele aşezării romane Emona,fondată în anul 14 i.Hr. Piatra fundaţiei se presupune că a fost pusă de însuşi împăratul Augustus.A fost un punct strategic care găzduia până la 6.000 de locuitori,majoritatea comercianţi şi meşteşugari, distrus în 452 i.Hr de huni.

Aici poţi vizita Zidul Roman şi Parcul Arheologic Emona,un muzeu în aer liber,parte a Muzeului Oraşului Ljubljana.

O plimbare de-a lungul râului te aduce şi la Grădina Botanică,fondată în 1810 şi una dintre cele mai vechi instituţii culturale, ştiinţifice şi educaţionale slovene.

Cel mai mare parc al Ljubljanei este Tivoli şi se extinde până aproape de centrul oraşului.Promenada Jakopic este folosită pe post de galerie în aer liber şi te conduce până la Conacul Tivoli, casa Centrului Internaţional de Arte Grafice. La scurtă distanţă de află Conacul Cekin,sediu al Muzeului Naţional de Istorie Contemporană şi Casa de Sticlă Tivoli. La 15 minute distanţă de promenadă se află ZOO.

În drumul spre parcul Tivoli, vei străbate zona Art Nouveau,trecând pe lângă Muzeul de Artă Modernă, Galeria Naţională,Muzeul Naţional al Sloveniei,Opera Naţională şi Teatrul de Balet ale oraşului.

Lista nu este completă, fiecare clădire pe lângă care treci este o emblemă cu o poveste, dar sunt convinsă că nici localnicii nu le cunosc pe toate. Aşa că unui simplu turist, într-un popas de doar câteva zile, îi e absolut imposibil să le asimileze pe toate, aşa cum ar trebui. Nu sunt o fanatică a muzeelor, mă limitez doar la cele mai reprezentative sau cu adevărat interesante (alese după criterii pur subiective, evident) şi prefer oricând să bântui pe străzi, în căutarea mâncării…pardon, a atmosferei locului. Manfestaţii de street art,reprezentaţii incognito în pieţe sau o discuţie cu un localnic îmi distrag mai repede atenţia.

Trebuie însă să ştiu mereu pe lângă ce trec, astfel că o inventariere a tuturor caselor,palatelor,muzeelor şi obiectivelor care îmi ies în cale, este imperios necesară şi riguros informată, se obicei ulterior,în faza de google research 🙂

  

Legenda spune că Ljubljana a fost fondată de eroul din mitologia greacă Jason,care a furat lâna de aur de la regele Aetes şi a fugit cu tovarăşii lui argonauţi pe vasul Argo,străbătând Marea Neagră,urcând pe Dunăre,Sava şi Ljubljanica până la punctul de unde izvora acesta din urmă. Aici, argonautii au dezasamblat vasul, pentru a-l transporta până la Adriatică, l-au asamblat la loc şi s-au întors în Grecia. În drumul lor spre mare, s-au oprit la mlaştinile Ljubljanei,unde Jason s-a luptat şi a învins monstrul care îşi făcea veacul acolo. Monstrul căruia i-a venit de hac este astăzi simbolul Ljubljanei, dragonul cel faimos.

Ljubljana a fost afectată doar indirect în urma Primului Război Mondial. În 1918, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar, a devenit centrul politic, administrativ şi cultural al Sloveniei, ca parte a Regatului Sârbilor,Croaţilor şi Slovenilor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost ocupată mai întâi de armata italiană, apoi de cea germană. La sfârşitul războilui, a devenit capitala Sloveniei,una din cele şase republici care au constituit Yugoslavia socialistă.

În 1990, oamenii au votat independenţa şi autonomia statală,Ljubljana devenind capitală în 1991 şi intrând în UE în mai 2004.

Pare că, în ciuda războaielor,soarta i-a fost destul de favorabilă,iar astăzi, urmele apartenenţei la fosta Yugoslavie sunt aproape inexistente în dezvoltarea oraşului. Pare că nici nu a fost atinsă de comunism şi nici nu îţi vine să crezi că a fost sub acelaşi regim că vecinii sârbi, spre exemplu.

  

  

Ţărişoara asta este dezvoltată, îngrijită,protejată şi arătoasă. Oamenii sunt relaxaţi şi au un nivel de trăi considerabil mai bun, comparativ cu vecinii din fostul bloc comunist. Probabil că au ales să nu se complacă în urmele unui trecut zbuciumat, ci mai degrabă să-şi canalizeze eforturile spre a-şi asigura un viitor care să compenseze şi de care să poată fi mândri.

Pe de-o parte, Ljubljana este un oraş european de dimensiuni medii spre reduse,care oferă confortul marilor capitale, păstrând în acelaşi timp atmosfera prietenoasă şi intimă a unui orăşel mic şi fermecător. Pe timp de iarnă, are un aer tăios de oraş central european,în timp ce vara revine la sentimentul de relaxare tipic mediteraneean.

Ljubljana este adorată pentru tradiţiile şi moştenirea ei istorică, rămânând totodată un oraş relativ tânăr, cu un stil de viaţă modern,căutată de tineri pentru universităţi,de artişti pentru spiritul creativ şi vibrant,de oameni de business pentru evenimentele şi târgurile ţinute aici.

SFATURI PRACTICE
– Ljubljana Tourist Card oferă gratuitate la transportul cu autobuzul, acoperind şi costul intrării la castel,la câteva din galeriile şi muzeele oraşului,oferind un tur ghidat gratuit, acces gratuit la internet şi posibilitatea de a închiria gratis biciclete. Cardul este disponibil la birourile de informare turistică din oraş, la recepţia unor hoteluri şi online, aici (10% discount pt achiziţia online).Varianta de o zi costă 23€, pentru 2 zile plăteşti 30€ şi pentru 3 zile preţul este de 35€ (copiii între 6-14 ani plătesc 14/18/21€)

– Bicicletele pot fi închiriate de la oficiul de informare turistică din centru, pe timpul lunilor de vara şi în primele luni de toamnă. Pentru maxim 2 ore, preţul este de 2€, crescând la 8€ pentru întreaga zi.

Există şi un sistem de închiriere în regim self-service, numit Bicike (LJ),reţeaua constând în 36 de parcări de biciclete, răspândite în arealul centrului şi care pune la dispoziţie peste 300 de biciclete spre închiriere. Fiind un sistem destinat în principal folosirii de scurtă durată, prima oră este gratuită, iar la 5 minute după returnarea bicicletei, se poate închiria o alta.A doua oră de închiriere costă 1€ ,a treia 2€ şi orice oră adiţională 4€.Pentru uz săptămânal,se cere o înregistrare pe site-ul Bicike (LJ),taxa aferentă fiind de 1€.

– Tarifele taximetrelor variază între 0.80€ şi 1.50€ pentru pornire şi între 0.70€ şi 1.70€ pe km.Costă mai puţin dacă îl comanzi telefonic,iar dacă îl iei de pe stradă, se recomandă aceeaşi abordare că la noi, să întrebi despre costul estimativ înainte de a te urca.

– În zona pietonală din centru te poţi deplasa gratuit şi cu maşinuţele electrice, numite Kavalir (Gallant Helper). O maşinuţă poate găzdui până la 5 persoane,funcţionează zilnic între 8.00-20.00 şi le poţi face semn cu mâna să oprească oriunde le zăreşti.

– Aici îţi poţi planifica vizita cu ajutorul tool-ului My Visit,pentru a-ţi crea propriul program de activităţi şi a include tot ce vrei să vizitezi în capitală. Poţi adăuga evenimente, cazări,obiective,restaurante,excursii, magazine,activităţi,etc.

– De la oficiul de informare turistică (sau online, pe http://www.visitljubljana.com) îţi poţi programa oricare din vizitele tematice ale oraşului (turul Baroque, Art Nouveau, tururi culinare,pe urmele poetului sloven Preseren,turul oraşului roman Emona la lumina torţelor pe timp de noapte, turul poveştilor şi legendelor oraşului,turul de aventură Dragon Code, etc). Tot de aici poţi cumpăra bilete pentru tururile cu barca pe canalul ce străbate centrul oraşului sau te poţi aventura la un zbor cu balonul deasupra Ljubljanei.

---

Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne imprietenim 🙂