Deva – o cetate fără puncte de slăbiciune, distrusă din gelozie

 

Poate nu la fel de romantică precum cetăţile Dobrogei sau la fel de cunoscută că Râşnov, cu siguranţă nu la fel de bine promovată ca Alba Iulia, dar Cetatea Devei are potenţialul sau pus deoparte, pe care nu i-l contestă nimeni. La vizita noastră din august 2015, cetatea era încă în reabilitare, deşi pe panoul informativ data limită a lucrărilor era 12 august 2015, după ce proiectul fusese demarat în martie 2013. Dovadă că ustensilele primitive ale daco-romanilor au fost mult mai eficiente decât o finanţare europeană.

Cocoţată pe un deal vulcanic, înalt de 371 de metri, cetatea a fost ridicată pe urmele unei foste fortificaţii daco-romane, într-o zonă strategică, la confluenţa dintre Valea Mureşului, Munţii Poiana Ruscă şi Apuseni. Atestările arheologice demonstrează că Dealul Cetăţii era locuit din neolitic de cultura Coţofeni, dar o formă iniţială a cetăţii exista din secolul XI, ruinele de astăzi aparţinând construcţiei din jurul anului 1250, din timpul regelui Bela IV.

Cu rol de apărare împotriva năvălirii tătarilor, Deva a fost un refugiu pentru nobilii vremii, închisoare, garnizoană şi protectoare pentru trecători şi comercianţi.

În 1453, Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, iar Castrum Deva a devenit astfel una dintre cele mai puternice cetăţi ale Transilvaniei.

A fost mai apoi cucerită şi ocupată sultanul Soliman cel Mare în 1557, declarată proprietate perpetuă a voievodului Transilvaniei în anii 1600 şi transformată în fortificaţie bastionară în anii 1700, opunând rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni.

O explozie în magazia cu praf de puşcă a ruinat fortăreaţa în timpul revoluţiei paşoptiste, iar acum cetatea aşteaptă cuminte sfârşitul lucrărilor de restaurare, pentru a-şi recâştiga farmecul turistic.

Cum legendele insuflă romantism istoriei, prefer să cred varianta că cetatea ar fi fost distrusă din dragoste. Povestea spune că soţia prea frumoasă a şefului depozitului de muniţii l-ar fi înşelat pe acesta cu un ofiţer din cetate. Soţul gelos şi mâniat, a provocat explozia care a distrus cetatea şi, împreună cu ea, pe cei doi îndrăgostiţi prinşi în dărâmăturile zidurilor.

Sursă foto: Adevărul

Pornind din parcul oraşului, drumul spre porţile cetăţii este marcat pentru cei ce vor să urmeze traseul pe jos. Urcuşul este blând, iar priveliştile panoramice asupra Văii Mureşului recompensează efortul.

În 2003 a fost inaugurat funicularul care preia turiştii din piaţa de la poalele Dealului Cetăţii şi-i aduce în vârful dealului în mai puţin de 3 minute. În toi de vară, în biletul de 10 lei al drumului, ai inclus accesul la sauna dinăuntrul cabinei. Astfel că, după cele 3 minute cât ai stat închis acolo, laolaltă cu alţi turişti la fel de transpiraţi şi de deshidratati ca şi tine, cele 45 de grade plus care te vor lovi sus pe platou, ţi se vor părea că o adiere blândă a unei brize răcoroase. Bucură-te de ele, căci atmosfera de cuptor te aşteaptă şi la coborâre 🙂

Un istoric complet, film documentar şi alte legende găseşti pe site-ul Cetatea Deva. 

Deva este un orăşel mic cu un potenţial mare, care se străduieşte mult. Cu un Aqualand fix la punctul de pornire al telecabinei, stadion şi patinoar în complexul sportiv din aceeaşi zonă, Deva încearcă să ofere turistului de tranzit mai multe opţiuni de agrement care să-l convingă să-şi prelungească şederea aici.

Parcul Cetate de la poalele dealului făcea iniţial parte din zona verde a Castelului Bethlen (Magna Curia, actualul Muzeu al Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva) şi a fost reamenajat ca spaţiu public după 1920, odată cu iniţiativa lui Petru Groza de a-şi construi reşedinţa aici, ocazie cu care au fost aduşi şi plantaţi arbori din Parcul Dendrologic Simeria.

Iar o plimbare prin centrul vechi al oraşului poate fi încărcată de poveşti cu acelaşi parfum de istorie, păstrat prin clădirile cu arhitectură ramase in picioare. Printre ele, câteva terase şi cofetării cochete îşi întind mesele afară, instigând la leneveală liniştită de după-amiază.


Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne ȋmprietenim 🙂

Anunțuri

3 gânduri despre „Deva – o cetate fără puncte de slăbiciune, distrusă din gelozie

  1. Pingback: Palatul Magna Curia, Castelul Bethlen sau Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Oricum alegi să-l numeşti, hunedorenii şi-au construit unul din cele mai captivante muzee din ţară | Jurnal de Hoinar

  2. Pingback: Conacul Archia – atmosferă dolce far niente, în stil ardelenesc, pe sufletul “boierilor contemporani” | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s