Transilvania săsească – “natura moartă după exod”

 

“Natura moartă după exod – Biserici fortificate din Transilvania” a fost un proiect fotografic din 2004 al lui Peter Jacobi, proiect în care artistul prezintă starea deplorabilă a bisericilor, după exodul saşilor din România. Jacobi este sculptor, fotograf şi artist vizual, născut român din familie de saşi, mutat în Germania şi revenit în România prin anii ’90 (poate ai auzit de Memorialul Holocaustului din Bucureşti – el e autorul).

Revenind la urmele saşilor din Transilvania, starea acestor obiecte de patrimoniu defineşte întru totul sănătatea noastră culturală. Iar indiferenţa, iresponsabilitatea şi administrarea haotică nu denotă o stare prea fericită. Veşnica scuză a lipsei fondurilor ascunde doar un dezinteres şi o ignoranţă nesăbuită, în condiţiile în care fondurile UE la care avem acces sunt minim valorificate, oameni cu idei sunt grămadă, iar potenţial asemenea. Muritorul de rând se resemnează, conştient fiind că pe lista priorităţilor celor mari nu se află salvarea unui patrimoniu înainte de a fi prea târziu.

Cât au fost sedii de CAP-uri şi IAS-uri am avut un pretext– nu ne băgăm peste comunişti. Dar 20 de ani mai târziu, ce scuză mai avem când monumente istorice sunt prădate ca un sat de ţigani să-şi tragă ţiglă nouă la turnuleţele lor, când tot ţiganii îşi fac culcuş în foste saloane boiereşti sau când orgile bisericilor ajung la fier vechi pentru 2 litri de bere ieftină?

Noroc cu Charles, cel mai bun promoter al Transilvaniei noastre. Lucrurile au început cu adevărat să se mişte odată cu prima vizită a prinţului, în ’97. Reacţiile în lanţ s-au declanşat imediat după: 6 biserici fortificate au fost înscrise în patrimoniul UNESCO (Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Valea Viilor, Saschiz, Viscri), în unele cazuri întreaga aşezare devenind monument UNESCO (Biertan fiind cea de-a 7-a biserică monument UNESCO, înscrisă însă mai devreme – în 1993).

Au fost înfiinţate asociaţii non-profit, având ca scop promovarea pe plan local şi internaţional a regiunii – cele mai cunoscute fiind fundaţia ADEPT şi cea patronată de însuşi Charles – Mihai Eminescu Trust. Au urmat primele circuite tematice în Transilvania, tururile bisericilor fortificate devenind între timp şi cel mai de succes circuit turistic din România.

Odată cu valul de străini care împânzesc zona, în special pe timpul verii, numărul unităţilor de cazare a înflorit, oferind locuri de muncă sătenilor şi bucurându-le buzunarele modeste.

Sunt destui străini care s-au îndrăgostit de părţile astea ale ţării, cumpărându-şi fie case de vacanţă, fie mutându-se definitiv cu familiile aici, pentru a se implica în comunitatea locală şi pentru a trăi frumos şi simplu, într-un sat curat şi autentic, cum la ei acasă demult nu mai găsesc. Astfel că, dacă înainte de vizita lui Charles, cumpărai o casă săsească cu ditamai curtea la 8.000-maxim 15.000 de euro, astăzi în Viscri, Mălâncrav sau Copşa Mare, negocierea pentru chilipiruri porneşte de la 10.000 euro dar ajunge până la 60.000 euro (costuri de restaurare excluse).

 

Preşedintele fundaţiei Mihai Eminescu Trust, Jessica Douglas-Home, explica, într-o broşură editată în anul 2000, de ce a fost aleasă această zonă: „În luna iulie 1993, împreună cu doi prieteni, am pornit din Bucureşti spre o zonă situată la nord de Braşov, total nepregătiţi pentru ceea ce urma să descoperim în Transilvania. Am găsit cetăţi fortificate cu picturi murale, străduţe pavate cu piatră de rău, case cu inscripţii şi stucaturi, pajişti, păduri şi vai cu flori sălbatice, specii rare de flori şi fluturi. Cirezi de vaci şi bivoli îşi îndreptau paşii spre păşune în zori, pentru ca în amurg să se întoarcă negreşit în ogradă la muls. Am fost fermecaţi. Descoperisem o imagine a Europei rurale a cărei bogăţie şi frumuseţe se păstrau neatinse”.  Sursa

Cineva ne-a pus Transilvania pe harta turistică a lumii. Nu ştiu dacă pe termen lung asta va fi un lucru bun, având în vedere că se vrea promovarea simplităţii şi a sălbăticiei acestor zone încă “virgine”. Poate grupurile de turişti curioşi şi turismul făcut fără o dezvoltare sustenabilă, vor duce în timp la suprasaturare şi la anularea oricărui efect de tradiţionalism saxon, distrugând farmecul zonei.

Transilvania este ţinutul fermecător, cu surprize ascunse pentru cei răbdători şi dispuşi la a se abate de la drumul turistului clasic. Satele săseşti cu case colorate sunt delicioase, indiferent că sunt acoperite de zăpadă sau că au curţile verzi şi grădinile înflorite primăvara. Sătenii îţi dau bună ziua, se uită la tine ca la dinozaur şi dacă ceri ceva de mâncare la o poartă, sigur se găseşte ceva. Alergătura după cheia bisericii e o aventură, te obligă la interacţiune cu oamenii şi te răsplăteşte cu poveşti nescrise în ghiduri sau pe hărţile în care-ţi ţii nasul. GPS-ul e inutil, frumos e să întrebi, să te întinzi la vorbe cu oamenii şi să încerci să te simţi de-al casei, chiar dacă pentru numai câteva zile. Străini rătăciţi găseşti pe drum, cu siguranţă nu regreţi dacă te oferi să-i ajuţi cu sfaturi şi să le ceri socoteală de unde vin şi încotro se duc. O să fii suprins să afli că, deseori, călătorii în ţara ta sunt mai bine informaţi decât tine.

Majoritatea satelor de aici mai au 1-2 saşi, sunt fericite cazurile în care găseşti 5-6 bătrânei care au refuzat să-şi părăsească pământul în tinereţe. Unii zic că saşii s-ar întoarce, dar nu mai au la ce, casele li-i sunt acum locuite de alţii şi rost aici cu greu şi-ar mai face. Alţii zic că nu văd de ce ar mai veni înapoi, când acolo unde sunt acum le merge mult mai bine. Cert e că în august când revin în ţară, 2 săptămâni pe an, întregul ţinut se îmbracă în haine de sărbătoare şi devine neîncăpător: festivaluri, petreceri, slujbe duminica în straiele alea bune, mâncăruri tradiţionale şi uliţe împodobite – întocmai ca pe vremuri,când saşii erau stăpâni peste ţinut şi românii erau străinii în vizită şi nu invers.

Transilvania este moştenirea unui popor mutilat. Strămutaţi aici cu un scop precis, au înflorit zona, apoi au fost deportaţi în gulagurile din Ucraina şi Siberia pentru a muri de frig, foame şi de boli în lagărele de-acolo. În ianuarie 1945, 75.000 de saşi şi şvabi din Transilvania şi Banat au fost rupţi de lângă familii şi case, consideraţi trădători nazişti şi trimişi la muncă în mine, fabrici şi uzine.

Tineri între 18 şi 35 de ani, toţi din Mediaş, Brăteiu, Richiş, Aţel, Valea Viilor sau Biertan, mâncau iarbă, flori şi pisici ca să nu moară de foame.

Saşii au plecat la război, apoi au fost deportaţi. Din norocoşii care au scăpat, unii au rămas în Germania, puţini s-au întors în Transilvania. Aici şi-au muncit pământul şi au rămas în casa lor bătrânească, până când comuniştii aveau să-i prigonească. Câţiva bătrâni au mai rămas să-şi povestească amintirile ălora de vor să-i asculte. Aşa că, de ai trecere prin satele din Ardeal, să te gândeşti că tencuiala colorată, bisericile de la drumul mare şi dealurile cu vii sunt moştenirea saşilor care şi-au iubit Transilvania.

   

Regiunea avea sute de biserici fortificate – unii zic 600, alţii că ar fi fost vreo 300. Oricâte or fi fost, au mai rămas din ele puţin peste sută. Imposibil de vizitat pe toate într-o lună, deci numai bine de găsit mereu scuză de a te întoarce. Tardiv să jelim ce-a dispărut, niciodată inutil să mai salvăm şi să ne bucurăm de ce a mai rămas.

Într-un itinerariu de numai câteva zile, am apucat să ne bucurăm doar de:

Rupea, Meşendorf, Criţ, Daneş

Criş, Mălâncrav

Dumbrăveni, Aţel

Biertan

Richiş

Sighişoara

Mediaş

Moşna, Valea Viilor, Axente Sever

Brăteiu, Copşa Mare

Saschiz

Prejmer,Viscri

Codlea, Ghimbav, Cristian

…lăsând restul pe dăţile viitoare. Aşa că, dacă vrei să vezi atmosfera câtorva din fostele sate săseşti, din lista de mai sus, pick your choice and click ahead.

Linkuri utile pentru cutreietorii de Transilvania

Recomand albumul celor de la Igloo “Conace şi Pensiuni din România”, cu detalii despre Conacul Apafi din Mălâncrav, casele restaurate din Copşa Mare, Valea Verde Retreat din Cund şi casele din Viscri.

Un CD multimedia disponibil în 7 limbi “Biserici Fortificate Săseşti din Transilvania”, un album ce conţine hărţi interactive, descrieri şi galerii de la 44 biserici fortificate. Pe site-ul lor se regăseşte aceeaşi listă, dar într-un format mult mai simplist, deşi la fel de util.

Wanderlust organizează tururi ale câtorva din satele săseşti.

Discover Târnava Mare este o organizaţie care promovează zona Târnavelor, cu informaţii, evenimente, locuri şi ştiri. Un site bine pus la punct şi foarte folositor, în special străinilor care vor să îşi organizeze un tur al Transilvaniei.

Photoraid organizează workshopuri de fotografie tematică în satele săseşti.

Dor de ducă – trasee de cicloturism în Transilvania. Au destule propuneri de rute, iar site-ul pare destinat mai degrabă românilor decât străinilor. Apropo, biciclete se pot închiria din Mediaş, Sighişoara, Biertan sau Axente Sever.

Ourheritage este un proiect îndrăzneţ care-şi propune maparea patrimoniului cultural transilvănean.

Mytransylvania organizează picnicuri, cine, degustări în plină natură transilvăneană, propunând un “autentic mozaic cultural şi gastronomic”.

Rezervaţia naturală Breite reuneşte cea mai mare colecţie de stejari multiseculari din Europa Centrală şi de Est. Platoul Breite a fost propus în timpul comunismului ca locaţie pentru viitor aeroport sau ca exploataţie agricolă. În 2001, Agathon a avut proasta inspiraţie de a se gândi la rezervaţia-unicat ca spaţiu de joacă pentru al său Dracula Park. Noroc că a intervenit UNESCO şi i-a băgat minţile-n cap.

Acum câţiva ani, Breite se afla în custodia Fundaţiei Mihai Eminescu Trust; în prezent, face parte din reţeaua Natura 2000, aflându-se în custodia Asociaţiei Progresul Silvic Sibiu. Despre istoric, faună, floră şi acces – pe linkul de mai sus.

  

Articol înscris în concursul Thailanda, Te Iubesc! organizat de KLM România, în colaborare cu Tedoo.ro și T.A.T. Balkans.


 Dacă ţi-a plăcut și ţi s-a părut util, te aștept și pe Facebook să ne ȋmprietenim!

Anunțuri

Un gând despre „Transilvania săsească – “natura moartă după exod”

  1. Pingback: Cluj-Napoca – hub-ul creativ al Ardealului | Jurnal de Hoinar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s